Postat la: 18.12.2020 - 10:27

Efectele pandemiei COVID-19 se vad din plin in domeniul transplantului de organe, activitate care a fost restransa in 2020. Refuzurile venite din partea familiilor, cu care discutiile pentru obtinerea acordului de prelevare de organe s-au purtat in fata spitalului, sectiile de ATI suprasolicitate, testarile repetate PCR in cazul donatorilor sunt doar cateva dintre lucrurile care au facut ca, la final de an, Romania sa aiba putin peste 60 de donatori de organe.

Asta in conditiile in care tara noastra inregistra aproape 100 de astfel de donatori pe durata unui an, intr-un context epidemiologic obisnuit. Listele de asteptare sunt in continua crestere, cei mai vulnerabili si lipsiti de sansa fiind pacientii care au nevoie de cord, plaman si ficat. Pentru pacientii care au nevoie de un rinichi, norocul este reprezentat de sedintele de dializa pe care sunt nevoiti sa le faca in fiecare saptamana. Au existat insa si pacienti care au pierdut lupta pentru viata, in lipsa unui organ venit la timp. O spune chiar medicul Carmen Pantis, coordonatorul pe transplant de la Spitalul Judetean Oradea, aflat in top din perspectiva prelevarilor de organe realizate in 2020, dupa Spitalul Floreasca din Capitala.

"Cunosc un pacient din Bihor, cu ciroza hepatica, ce isi dorea foarte mult sa fie transplantat pentru ca periodic venea sa isi faca internari pentru transfuzii si perfuzii cu albumina, si am aflat ca a murit acum 20 de zile. Si am fost foarte trista pentru ca mi-am dat seama ca sansa pentru obtinerea unui organ sanatos a fost mica", a explicat, pentru ziare.com, medicul Carmen Pantis. Din 37 de potentiali donatori, a reusit sa convinga familiile a 15 dintre acestia sa isi dea acordul pentru prelevarea de organe. In alte 15 cazuri, s-a confruntat cu refuzuri ferme. Donatori au mai fost in Bucuresti, Cluj, Targu Mures, Iasi, Arad si Satu Mare, la un nivel mult sub cel din anii trecuti.

"La Oradea a fost o bizarerie si nu imi dau seama de ce. In prima parte a anului am avut donori, insa din august incoace am avut doar refuzuri. Este foarte greu sa convingi familia care nu poate sa isi vada ruda aflata in moarte cerebrala. Faptul ca nu s-a putut intra in spitale, ca este o carantina totala in toate spitalele din tare, a daunat. Una dintre masurile de siguranta este ca donorului, dupa ce este declarat in moarte cerebrala, sa i se mai ia un test PCR. Cu 24 de ore inainte de a se intra in sala pentru recoltare de organe si tesuturi sa se recolteze PCR care sa confirme ca e negativ. Si echipa care face recoltarea trebuie sa aiba test negativ", completeaza medicul.

Spune insa ca toate aceste proceduri care ingreuneaza activitatea sunt masuri de siguranta pentru receptorul organului, care nu ar avea cum sa lupte cu o infectie COVID. Un alt motiv pentru care listele de asteptare pentru toate tipurile de transplant sunt tot mai lungi e si faptul ca sectiile de ATI, impartite in COVID si non COVID, sunt supraaglomerate. "Monitorizarea si urmarirea pacientului in moarte cerebrala e mai dificila. Problema cea mai delicata este la pacientii de pe listele de asteptare pentru cord, pentru plaman, pentru ficat, unde in cazul in care nu au reusit sa ajunga pentru un organ salvator, evolutia prin deces a fost iminenta", a completat medicul.

Gheorghe Tache, presedintele Asociatiei Pacientilor Transplantatilor din Romania, admite ca anul 2020 a fost unul dificil pentru el si pentru colegii sai. Pe o parte dintre ei i-a pierdut. "Sunt foarte multi colegi pe listele de asteptare, unii in stadii avansate de boala iar singura speranta a lor este sa sune telefonul salvator si sa auda ca s-a gasit un organ compatibil si pentru ei. Pe toate tipurile de transplant e o nevoie acuta de organe. Am pierdut colegi care aveau nevoie de transplant de plaman, desi s-au facut si demersuri pe la Ministerul Sanatatii pentru a merge in strainatate. E necesar sa beneficiem la timp de procedura pentru ca boala se agraveaza si chiar daca se gaseste organ compatibil, uneori se ajunge in situatia in care devii incompatibil pentru un transplant", a explicat reprezentatul pacientilor.

Situatia din Romania nu este insa una singulara la nivel european, ci e valabila pentru majoritatea statelor care fac transplant de organe. "Inclusiv Spania, care era la un record absolut in materie de transplant, a restrans foarte mult activitatea din cauza pandemiei. Sper ca anul viitor, o data cu introducerea vaccinului, sa reajungem la o asa zisa normalitate si in ceea ce priveste numarul de donatori de organe in Romania", a conchis medicul Carmen Pantis.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu