Postat la: 25.12.2020 - 13:10

Norel Rimbu a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii AI Cuza din Iaşi, după care s-a specializat în domeniul Fizicii Atmosferei şi a Globului Terestru la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti.

După absolvirea acestui curs de specilizare, echivalentul masterului de astăzi, în anul 1987, conform legislaţiei de atunci, a fost repartizat la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) din Bucureşti. La INMH a lucrat o perioada de trei ani (1988-1991). O perioadă relativ lungă de timp, din 1992 până în 2015, a fost asistent şi apoi lector universitar la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. În această perioadă a ocupat, de asemenea, diferite poziţii temporare la instituţii internaţionale de cercetare din domeniu, cum ar fi Max Planck Institute for Meteorology (MPI), Hamburg, Germania, Bremen University (UB), Germania sau Laboratoire de Mereorilogie Dinamique (LMD), Paris, Franţa. În prezent, Rimbu ocupă o poziţie permanentă de cercetător ştiinţific (Senior Researcher) la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research (AWI), Bremerhaven, Germania.

"Legat de prognoza de sărbătorile de iarnă, trebuie precizat că va referiţi la vreme - şi nu la climă. Pentru că este vorba de ceea ce se întâmplă, din punct de vedere meteorologic, într-o anumită zi. Majoritatea prognozelor indică temperaturi mai ridicate în zona ţării noastre de Crăciun. Un centru de presiune joasă va domina centrul şi estul Europei. Vântul va fi predominant dinspre sud-vest astfel că aerul cald va ajunge în zona ţării noastre determinând temperaturi ridicate. Prognoza temperaturii pe lunile ianuarie şi februarie 2021 elaborată în majoritatea centrelor de prognoză indică anomalii pozitive de temperatură în zona ţării noastre. Temperaturi peste valorile normale se vor înregistra şi în lunile următoare. Ne aşteptăm la o iarnă mai caldă decât în mod normal, în zona României. Din datele pe care le avem în acest moment, ne aşteptăm ca şi primăvara să vină cu temperaturi mai ridicate decât de obicei.", explica Norel Rîmbu pentru "Adevărul".

"Atmosfera are mai multe straturi. Stratul care se întinde de la suprafaţa până la 8-16 kilometri dacă vorbim de regiunea polară sau ecuatorială, se numeşte troposferă. Deasupra sa se află stratosfera, care se întinde până la aproximativ 50 de kilometri. În timpul iernii, în stratosferă, se formează aşa numitul vortex polar. Acesta este o circulaţie a aerului de vest către est care înconjoară polul nord. Vortexul se extinde în jos pe vertical şi devine din ce în ce mai puţin definit, din cauza perturbăriilor de la suprafaţă - munţi, oceane etc. În anumite condiţii, vortexul slăbeşte sau chiar colapsează fiind înlocuit temporar cu un alt tip de circulaţie, inclusiv cu un anti-vortex, în care circulaţia este de la est către vest. Aerul rece coboară rapid în regiunea polară, ceea ce duce la o creştere rapidă a temperaturii stratosferei, de până la 50C în doar câteva zile. De aici termenul de încălzire stratosferică bruscă. Aerul rece din stratosferă se dispersează şi ajunge în troposferă şi afectează curentul jet. Modificarea curentului jet duce la perturbaţii serioase ale vremii, inclusiv la episoade de vreme severă. Un astfel de fenomen este prognozat pentru începutul lunii ianuarie 2021.", concluzioneaza expertul român stabilit in Germania.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu