Cum sa driblezi plata a zeci de milioane de euro impozite pe profit si pe dividende catre statul roman

Postat la: 29.06.2021 - 14:03

Opinia specialistilor in economie despre cum in Romania anumite multinationale din industria farmaceutica ocolesc taxele catre stat. Astazi despre povestea "de succes" a Woerwag Pharma condusa de Presedinta Asociatiei de Podiatrie - Norina Alinta Gavan - cum sa driblezi plata a zeci de milioane de euro impozite pe profit si pe dividende catre statul roman.

Reporter: Conform Codului Fiscal, cine are obligativitatea platii impozitului pe profit in Romania?

Dr. Kristine Bago: Conform art.13 din Codul Fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:

a).persoanele juridice romane;

b).persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c).persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate in Romania intr-o asociere fără personalitate juridică;

d).persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau in legătură cu proprietăţi imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică romană;

e).persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat şi in străinătate din asocieri fără personalitate juridică; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică romană.

Reporter: Care sunt conditiile care trebuiesc indeplinite in Romania pentru a avea un sediu permanent?

Dr. Kristine Bago: Conform art. 8 din Codul Fiscal, persoanele juridice straine indeplinesc conditiile unui sediu permanent daca:

detin o reprezentanta in Romania
au un General Manager - angajat in Romania
exista agenti de promovare a vanzarilor - angajati in Romania
exista bugete alocate special pentru publicitate in Romania.

„O persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei se considera ca este stabilita in Romania si in consecinta trebuie sa plateasca aici impozit pe profit daca are un sediu permanent in Romania, respectiv daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane care concura la efectuarea regulata de livrari de bunuri impozabile."

Concomitent, voi sublinia mai jos faptul ca definiţia sediului permanent, din legislaţia fiscală, prezintă următoarele neajunsuri, care pot fi invocate de contribuabili si/sau un avocat bun in Drept financiar si fiscal, în contestarea eventualelor acte de control fiscal, sau eventuale impuneri privind stabilirea unui sediu permanent:

În Codul fiscal, „Definiţia sediului permanent" este în „Art. 8. Definiţia sediului permanent", printr-un text destul de mare pentru o definiţie, de 860 de cuvinte.

Chiar în primul alineat al art. 8 din Codul fiscal se prevede că, pentru a se înţelege sensul şi conţinutul „definiţiei sediului permanent", trebuie avute în vedere şi „comentariile de la art. 5 «Sediul permanent» din Modelul Convenţiei de Evitare a Dublei Impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică".

Deosebit de important este a se reţine faptul că în „Modelul Convenţiei de Evitare a Dublei Impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică" nu există comentariile de la art. 5.

Cred că intenţia legiuitorului a fost să spună că „La definirea sediului permanent se au în vedere prevederile de la art. 5 «Sediul permanent» din Modelul Convenţiei de Evitare a Dublei Impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică".

Această eroare de exprimare din textul art. 8 din Codul fiscal poate fi folosită cu succes de unii contribuabili sau avocati în contestarea actelor de control fiscal prin care li s-au stabilit sancţiuni sau chiar obligativitatea stabilirii unor sedii permanente in Romania.

În contestarea actelor de control fiscal, prin care li s-au stabilit sancţiuni şi în baza art.8 din Codul fiscal, contribuabili si/sau avocatii pot invoca (cel puţin) următoarele argumente:

„Modelul Convenţiei de Evitare a Dublei Impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică" nu este publicat în Monitorul Oficial al României.
Actul legislativ se înfăptuieşte (şi în România, ca în orice stat de drept din lume) numai pe baza reglementărilor publicate în Monitorul Oficial al României.

În legătură cu faptul că sute de mii de „sedii permanente" sunt judecate fiscal pe baza art. 8 din Codul fiscal), bazat pe „Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică" care nu este publicat în Monitorul Oficial, există şi puncte de vedere care susţin că, în baza (1) art. 108 din Constituţia României, şi (2) a art. 11 din Legea nr. 24/2000, şi (3) a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), se poate solicita, în justiţie, să se constate inexistenta juridică (numai din punct de vedere al aplicării art. 8 din Codul fiscal) a acestui model de convenţie.

Din textul art. 11 din Legea nr. 24/2000 rezultă că nu doar legile, ordonanţele sau hotărârile de Guvern, ci şi ordinele / instrucţiunile miniştrilor intră în vigoare numai după ce se publică în Monitorul Oficial.

Personal consider că, din cauză că modelul de convenţie în discuţie nu este publicat în Monitorul Oficial, orice contribuabil sau avocat poate solicita, în justiţie, sancţiunea de drept cu inexistenţa juridică a acestuia (numai din punct de vedere al aplicării art. 8 din Codul fiscal), în baza art. 108 din Constituţia României, a art. 11, alin. (1) din Legea nr. 24/2000, şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

In Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, „Definiţia sediului permanent" este în „TITLUL I., „CAPITOLUL I., „SECŢIUNEA a 3-a. Definiţia sediului permanent", printr-un text de 3.260 de cuvinte.

Asemenea texte, exagerat de mari, care conţin sute de propoziţii şi de fraze, care se întind pe mai multe pagini, care în textul lor mai conţin şi alte definiţii, nu pot fi numite „definiţie".

Spre exemplu, în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, Titlul I, Capitolul I, Secţiunea a 3-a, în pct. 3 cu „Definiţia sediului permanent", se definesc, în alin. (1), sintagma „loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea", iar în alin. (20), sintagma „orice alte activităţi".

Deci avand in vedere cele de mai sus, orice persoana juridica straina va putea „jongla" prin legislatia romaneasca urmarindu-si propriile interese, cele mai vizate fiind legate de intocmirea unui sediu permanent si impozitul pe profit al reprezentantelor din Romania.

Reporter: Deci datorita acestor vicii de procedura Romania a devenit un paradis fiscal pentru multinationale?

Dr. Kristine Bago: Se poate spune si asa. Cert este ca datorita acestor vicii de procedura si a cadrului legislativ ce prezinta anumite lacune, iata ca anumiti colosi pot beneficia si dezvolta afaceri prospere in Romania, fara a plati impozit pe profit si dividende.

Reporter: Daca ne uitam pe cifrele raportate de compania Woerwag Pharma Romania ce ne puteti spune in calitate de auditor financiar?

Dr. Kristine Bago: Conform cifrelor raportate public, pe site-ul mfinante.ro putem observa ca firma este infiintata legal de abia in anul 2017, desi, conform declaratiei Norinei Gavan aparuta in spatiul public: „Mi-am trimis CV-ul si scrisoarea de intentie la un anunt de reprezentant medical si in noiembrie 1997 am devenit primul angajat al companiei germane Woerwag Pharma in Romania.", compania functioneaza de 24 ani in Romania.

Cititi integral in Saptamana Financiara

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu