Postat la: 20.12.2020 - 17:36

Documentele Departamentului de Justiție al SUA, consultate în exclusivitate de Radio Europa Liberă, oferă mai multe perspective asupra anilor în care FBI a încercat să afle de ce Vladimir Kara-Murza s-a îmbolnăvit brusc de două ori cât a fost la Moscova pe parcursul a doi ani.

Înregistrările însoțesc mai multe documente pe care Departamentul de Justiție i le-a oferit lui Kara-Murza, ca răspuns la încercarea sa de a afla exact ce știe guvernul SUA despre cauza îmbolnăvirilor sale din Rusia, în 2015 și 2017. Kara-Murza, care locuiește în afara Washingtonului împreună cu soția și copiii săi, este convins că a fost otrăvit de două ori cu intenție, la Moscova, din cauza lobby-ului pe care l-a făcut pentru ca SUA să-i sancționeze pe oficialii ruși, implicați în abuzuri și încălcări ale drepturilor omului.

În ambele situații în care s-a îmbolnăvit, medicii săi ruși au spus că a suferit efectele toxice ale unei „substanțe neidentificate". Față de alte cazuri de același tip, cazul Kara-Murza este unic pentru că a antrenat resursele științifice ale FBI în investigarea cauzei sale. FBI a cerut și primit de la Kara-Murza permisiunea de a trimite probe de sânge la un laborator de cercetare a armelor din SUA pentru testare. Mai mult, înregistrările FBI arată că însuși directorul FBI, Christopher Wray, a fost direct implicat în anchetă, la cererea unor membri ai Congresului SUA.

Cu toate acestea, Departamentul de Justiție al SUA continuă să rețină sute de pagini de înregistrări - în ciuda unui acord de a i le furniza lui Kara-Murza ca probe în procesul său federal - invocând rațiuni de securitate națională dar și pentru o consultare între agenții. Așa se face că, deși documentele publicate până acum sugerează că autoritățile americane au testat sângele și urina lui Kara-Murza pentru otrăvuri sofisticate, până în prezent acestea nu au furnizat înregistrări sau dovezi legate de rezultatele acestor teste.

Stephen Rademaker, care-l reprezintă pe Kara-Murza în procesul său, a declarat pentru RFE / RL că aproximativ 275 de pagini sunt încă reținute „pentru consultare cu alte agenții", în timp ce alte 10 au fost reținute din motive de securitate națională. „Este posibil ca motivul securității naționale, invocat pentru reținerea acestora, să fie motivat de jena că nu au avut capacitatea de a determina ce agent a fost folosit pentru a-l otrăvi pe Vladimir", a spus Rademaker într-un e-mail. „Dar, având în vedere capacitățile tehnice enorme ale guvernului SUA, credem că este mai posibil să fi ajuns la câteva concluzii despre agentul folosit pentru otrăvirea sa".

Deși cazul lui Kara-Murza datează de mai bine de cinci ani, efortul de a afla motivul îmbolnăvirii sale grave de două ori a luat o cu totul altă turnură după ce alte două cazuri de otrăvire, în care a fost rostit numele Rusiei, au atras atenția pe plan internațional. Este vorba de cazul lui Navalnîi, din august 2020, cruciatul anticorupție care s-a îmbolnăvit brusc și grav în Siberia și care a fost transferat în Germania pentru tratament. Celălalt caz este al lui Serghei Skripal, din Salisbury, Marea Britanie.

În ambele cazuri, o toxină sofisticată, din categoria Noviciok, care a fost pentru prima oară folosită în Uniunea Sovietică, a fost identificată ca sursă a otrăvirii. Navalnîi, împreună cu grupul de anchetă Bellingcat și partenerii săi din mass-media, au dat publicității dovezi care arată că otrăvirea sa a fost făcută de Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia. Navalnîi l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că se află în spatele otrăvirii sale, dar Kremlinul neagă orice implicare a autorităților ruse.

Ceea ce a diferențiat cazul Kara-Murza de celelalte incidente este că acesta a atras resursele FBI în investigarea cauzei și documentarea sa științifică. Rademaker și-a exprimat frustrarea față de reticența Washingtonului cu privire la cazul Kara-Murza, comparativ cu reacția rapidă a Germaniei în cazul Navalnîi. „Germania nu a avut nicio problemă, dezvăluind rapid atât capacitatea sa de a detecta agentul folosit pentru otrăvirea lui Alexei Navalnîi, cât și natura agentului respectiv", a spus el. „Nu putem înțelege de ce guvernul SUA nu ar fi la fel de dispuse să își dezvăluie concluziile, în special în ceea ce privește sănătatea lui Vladimir". Contactat de RFE / RL, FBI a spus că nu comentează pe marginea anchetei. Departamentul de Justiție al SUA nu a răspuns la întrebarea prin care i s-a cerut să facă comentarii.

Înregistrările FBI arată că, la mijlocul anului 2018, oficialii FBI și-au restrâns teoriile și cercetările, inclusiv după ce soția lui Kara-Murza, Eugenia, s-a referit la sugestia făcută de medicii ruși că soțul ei s-ar fi otrăvit în 2015 cu o supradoză de citalopram, un antidepresiv pe care acesta îl luase. De asemenea, el lua medicamente pentru arsuri la stomac. Oponenții politici ai lui Kara-Murza, trolii de pe internet și mass-media rusă de stat au profitat din plin de această sugestie pentru a-l descrie pe opozant ca pe un dependent de droguri, punând otrăvirea sa pe seama medicamentelor, chiar dacă acesta a încetat să mai ia citalopram iar în 2017 s-a îmbolnăvit din nou, cu aceleași simptome, fără ca de astă dată să mai ia vreunul din medicamentele pe seama cărora i se pusese până atunci otrăvirea.

Or, consultarea specialiștilor americani în medicină și rezultatele testelor de laborator ale FBI „resping posibilitatea supradozelor de medicamente pe bază de rețetă și/sau alcool", se spune într-unul din rapoartele biroului FBI de la Washington, din 13 iunie 2018. „FBI investighează cazul ca pe unul de otrăvire intenționată." Dosarele FBI arată că doi medici israelieni au călătorit la Moscova, la cererea apropiaților lui Kara-Murza, după internarea sa în 2015. Numele lor sunt anonimizate, dar este evident că unul dintre ei este același medic care, la vremea respectivă, a declarat pentru BBC că simptomele lui Kara-Murza nu sunt caracteristice unei supradoze de citalopram.

Această evaluare a fost confirmată ulterior de toxicologii americani care au examinat mai multe din dosarele medicale ale lui Kara-Murza legate de incidentul din 2015 la cererea Radio Free Europe / Radio Liberty. Însă, înregistrările recent publicate includ și comentarii ale celui de-al doilea medic israelian, căruia RFE / RL nu a putut să-i stabilească identitatea. Înregistrările FBI arată că doctorul respectiv „a fost informat că Kara-Murza avea„ arsuri „pe esofag, stomac și intestin", dar nu avea și semne ale unor arsuri externe. Același medic a declarat că arsurile „nu au fost cauzate de medicamente" și „de asemenea, a sesizat că toxicitatea nu provine din medicamente", arătau înregistrările. Nu este clar cum a obținut al doilea medic israelian aceste informații. Dosarele arată că nu i s-a permis să-l "examineze oficial" pe Kara-Murza în spitalul din Moscova.

După șase săptămâni la Moscova, Kara-Murza a fost stabilizat și externat, iar el și Eugenia s-au întors în Statele Unite, unde au domiciliul. O sursă al cărei nume este anonimizat a oferit ulterior FBI probele despre care a spus că au fost luate de la Kara-Murza, inclusiv un tricou cu urme de vomă pe el, lenjerie intimă, un flacon cu șuvițe de păr și unghii și un flacon „cu ceea ce părea a fi sânge", arată înregistrările. Aceste probe au fost trimise la laboratorul FBI din Quantico, Virginia, „pentru testarea toxicologică, în încercarea de a determina dacă Kara-Murza a fost otrăvit", spune o comunicare electronică FBI din 25 iunie 2015. Mesajul notează că laboratorul FBI a fost atenționat că „eșantioanele actuale au un volum minim, ceea ce face testarea dificilă și limitată".

Un alt mesaj din aceeași perioadă a arătat că Direcția FBI pentru Arme de Distrugere în Masă a început să fie inclusă în corespondența dintre agenții. Câteva săptămâni mai târziu, Kara-Murza a început tratamentul de refacere la un spital din Virginia, din suburbiile Washingtonului. A făcut terapie pentru a putea merge din nou și a spus că s-a folosit un baston timp de un an. Medicii de la spital au făcut, de asemenea, o serie de teste, atât pentru a-l ajuta să-și revină, cât și pentru a încerca să identifice cauza îmbolnăvirii sale.

Printre testele comandate s-au numărat screening-uri pentru poloniu și poloniu-210 - o substanță rară, extrem de radioactivă, care a atras atenția internațională cu nouă ani în urmă, după ce a fost pusă în ceaiul unui fost spion rus, Alexandr Litvinenko, la Londra. Litvinenko a murit câteva săptămâni mai târziu. Autoritățile britanice l-au acuzat apoi de asasinat pe un agent de informații rus, Andrei Lugovoi, acum membru în parlamentul Federației Ruse. Înregistrările spitalului nu indică rezultatul testului, deși un angajat de la Departamentul Energiei din SUA este identificat ca fiind un contact.

Departamentul Energiei este cel care monitorizează stocul nuclear al SUA și câteva dintre primele laboratoare guvernamentale americane care fac cercetări privind armele nucleare, chimice și biologice, inclusiv laboratorul național Lawrence Livermore din California. Din evidențe nu e clar cine sau ce agenție a cerut testarea sângelui și a urinei lui Kara-Murza pentru poloniu. Un alt test de laborator a fost, de asemenea, comandat pentru dioxină, o familie de substanțe chimice, dintre care unele pot fi fatale dacă sunt ingerate în cantități semnificative. Înregistrările lansate până în prezent nu indică de ce s-a dispus acest lucru sau care au fost rezultatele.

Dar dioxina a fost identificată ca substanță utilizată în otrăvirea lui Viktor Iușcenko, desfigurat și la un pas să moară în timpul alegerilor prezidențiale din Ucraina din 2004, pe care le-a câștigat în cele din urmă. Un om de știință austriac a spus că testele au arătat că Iușcenko avea în organismul său o concentrație de 1.000 de ori mai mare decât cea normală. Potrivit înregistrărilor, laboratorul FBI nu a putut în cele din urmă să identifice o toxină după incidentul din 2015 „din cauza vechimii probelor".

Un alt doctor a spus că Kara-Murza pare să fi suferit de o inflamație a vaselor de sânge din creier sau din măduva spinării, cunoscut sub numele de vasculită a sistemului nervos central. Momentul a fost marcat ca potențial suspect, iar medicul a remarcat că „îmbolnăvirea sa gravă, probabil determinată de o toxină / otravă, pare mai degrabă un fenomen secundar", decât o boală de sine stătătoare. Trei ani mai târziu, într-o notă datată 13 iunie 2018, un rezumat al întregii investigații a FBI arată că, în urma primului incident din 2015, echipa medicală a lui Kara-Murza era de părere că acesta a fost „expus unei forme de biotoxină - fie accidental, fie în mod deliberat."

Pe 1 februarie 2017, cu câteva ore înainte de a se îmbolnăvi pentru a doua oară, Kara-Murza a spus că a luat masa la un restaurant din Moscova. El și-a amintit că a durat ceva timp până când comanda i-a fost servită, iar supa „avea un gust atât de rău încât era mai mult sau mai puțin necomestibilă". Colegul său, un activist din opoziție care a băut doar ceai în timpul întâlnirii, nu s-a îmbolnăvit. Exact în timp ce detaliile din cel mai recent lot al fișierelor FBI care privesc cazul lui Kara-Murza sunt făcute publice pentru prima oară, Navalnîi a descris o experiență similară privind ingerarea a ceva neplăcut cu o seară înainte de a avea simptome de otrăvire. Navalnîi a spus, după ora 23.00, în noaptea dinaintea zborului în care i s-a făcut rău, că a comandat un cocktail, dar nu a mâncat, în timp ce se relaxa cu colegii săi la un restaurant din Tomsk. „Avea un gust atât de rău, încât am luat doar câteva înghițituri și l-am lăsat pe masă", a spus Navalnîi.

Citând metadatele din înregistrările de telefonie mobilă, Bellingcat și partenerii săi au scris că, la o oră după ce Navalnîi s-a culcat, în noaptea dinainte să se îmbolnăvească, ofițerii FSB al căror nume e legat de otrăvirea sa au schimbat o serie de mesaje. Navalnîi a început să se simtă rău aproximativ opt ore mai târziu, după ce avionul său a decolat de pe aeroportul din Tomsk. Kara-Murza, care s-a simțit rău la aproximativ 12 ore după ce a mâncat supa cu gust neplăcut, a găsit experiența suficient de sugestivă pentru a o aduce în discuție în timp ce discuta despre a doua sa otrăvire cu un agent FBI. El a recunoscut că ar fi fost dificil să se demonstreze că supa ar fi putut fi contaminată cu vreo substanță toxică.

În 2017, spre deosebire de incidentul care a avut loc cu doi ani în urmă, apropiații și familia lui Kara-Murza au reușit să-i scoată rapid din Rusia probele de sânge și țesut și să le aducă în Statele Unite pentru a fi testate de FBI. FBI a făcut noi teste, inclusiv la laboratorul său din Quantico, arată înregistrările. Singurele probe potențial suspecte, cu toate acestea, au indicat doar niveluri ridicate de bariu în urină. O probă de sânge a fost trimisă la un laborator extern pentru confirmare, dar acea analiză „nu a dezvăluit niciun rezultat pozitiv cu semnificație toxicologică".

La începutul lunii ianuarie 2018, Kara-Murza s-a întâlnit cu un agent FBI implicat în anchetă. Potrivit notelor luate de agent, Kara-Murza a fost informat cu privire la constatările neconcludente ale laboratorului și „și-a exprimat dezamăgirea față de rezultate, dar a fost dispus să permită FBI-ului să-i trimită probe de sânge la laboratorul național Lawrence Livermore pentru teste suplimentare". Supravegheat de Departamentul Energiei, Lawrence Livermore este unul dintre cele patru laboratoare americane desemnate de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice „pentru analiza probelor biomedicale autentice".

În comentariile anterioare adresate RFE / RL, un purtător de cuvânt al laboratorului a refuzat să comenteze dacă au fost testate probele lui Kara-Murza. Mass-media de stat rusă a încercat să descrie înregistrările publicate până acum ca pe o dovadă că autoritățile americane au ajuns la concluzia că disidentul rus nu a fost otrăvit în mod intenționat. Or, niciuna dintre înregistrări nu afirmă explicit acest lucru, iar testele de laborator ale FBI făcute până acum au presupus doar screeningul pentru droguri și alte substanțe, nu și pentru otrăvuri mai exotice, spune Bruce Goldberger, redactor-șef al Journal of Analytical Toxicology și președinte al Consiliului American de Toxicologie și Criminalistică.

Goldberger, care a analizat aceste lucrări de laborator la cererea RFE / RL, a spus că metodologia utilizată la laboratorul FBI este „foarte sofisticată" și că are „echipamente de ultimă generație" și „analiști toxicologi foarte experimentați și criminaliști toxicologi". Dar acel laborator nu testează dacă există arme de distrugere în masă (ADM) sau biotoxine, cum ar fi antraxul, a spus el. Laboratorul a testat medicamente și alte substanțe, dar nu ADM", a declarat Goldberger, care este, de asemenea, șeful medicinii legale de la Colegiul de Medicină al Universității din Florida, într-un interviu telefonic.

Kara-Murza a fost adjunct al lui Boris Nemțov, guvernator regional și viceprim-ministru în anii 1990, care a devenit ulterior lider de opoziție și critic vocal al lui Putin. Nemțov a fost împușcat mortal lângă Kremlin în februarie 2015, cu aproximativ trei luni înainte ca Kara-Murza să se îmbolnăvească brusc. El crede că ambele incidente, despre care susține de atâția ani că au fost otrăviri cu intenție, sunt represalii pentru activismul său politic, inclusiv pentru lobby-ul său pentru Legea Magnițki din SUA, o lege din 2012 care impune sancțiuni împotriva rușilor care au comis încălcări ale drepturilor omului sau care sunt vinovați de mari acte de corupție. Legea a înfuriat Kremlinul.

Cazul lui Kara-Murza a ajuns nu doar la vârful FBI, ci și pe agendele de la nivelurile superioare ale Casei Albe și ale Departamentului de Stat. Antony Blinken, numit acum de președintele ales al SUA Joe Biden la conducerea Departamentului de Stat, a monitorizat cazul otrăvirii lui Kara - Murza din 2015, în timp ce îndeplinea funcția de adjunct al secretarului de stat al SUA. In ianuarie 2018, cu două luni înainte de otrăvirea Skripal, a avut loc o întâlnire neobișnuită la Washington. Directorii celor trei agenții principale de informații ruse s-au deplasat în capitala SUA pentru întâlniri cu omologii americani, inclusiv Mike Pompeo, pe atunci directorul CIA. Potrivit foștilor oficiali ai Casei Albe, întâlnirile s-au încadrat într-o serie de tendințe din mandatul președintelui Barack Obama, care s-a înrăutățit dramatic ulterior pe fondul dezvăluirilor că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 câștigate de Donald Trump.

Bolile misterioase ale lui Kara-Murza au fost considerate suficient de importante în relațiile SUA-Rusia pentru a fi incluse pe ordinea de zi a întâlnirilor avute cu oficialii ruși, potrivit celor doi foști oficiali care au vorbit cu RFE / RL sub protecția anonimatului. Cu toate acestea, nu e clar dacă s-au purtat discuții despre otrăvirea lui Kara-Murza și, dacă da, ce s-a spus. Nicio lectură detaliată a discuțiilor dintre Pompeo și oficialii ruși nu a fost făcută după, cu excepția unei descrieri generale. La Casa Albă nu au fost făcute procese verbale detaliate, a spus unul dintre oficiali. Veteranii serviciilor secrete americane au considerat vizita ca una extrem de neobișnuită, fără precedent, iar Pompeo a fost nevoit să apere întâlnirea după ce democrații din congres au criticat-o deschis.

Solicitată să comenteze, Ambasada Rusiei la Washington a spus că nu a „participat" la întâlnirea dintre Pompeo și șefii serviciilor secrete ruse și că „nu comentează contactele serviciilor de informații". Jurnalele de laborator ale FBI arată că probele de sânge ale lui Kara-Murza au fost scoase din depozit pe 6 martie 2018 - la două zile după ce Skripal și fiica sa s-au îmbolnăvit cu simptome identificate ulterior ca rezultat al otrăvirii cu Noviciok - și au revenit în frigiderul laboratorului 27 minute mai târziu. Nu e clar dacă acest lucru a avut ca scop testarea, întreținerea de rutină sau alt motiv.

Mai multe eșantioane din probele luate lui Kara-Murza au fost scoase din frigiderele de depozitare ale FBI și luna următoare. Cu aliații pe care-i are în Congres, împingând FBI-ul să afle ce s-a aflat în spatele îmbolnăvirii sale de două ori, Kara-Murza speră să obțină un fel de document public pe care să-l poată folosi ca scut virtual sau ca avertisment pentru viitorii săi atacatori și care i-ar putea asigura protecție în viitor. Dar până la jumătatea anului 2018, după ce inițial le-a spus parlamentarilor că ar urma să facă o declarație sau să ofere documente publice, FBI s-a răzgândit și a refuzat să divulge orice informație, provocând nemulțumirea membrilor Congresului. Un senator a sugerat chiar într-o scrisoare către FBI că substanța care a declanșat boala lui Kara-Murza ar fi „clasificată" de agenție.

În comentariile adresate RFE / RL, Kara-Murza a făcut o paralelă cu cazul Navalny, pentru care cancelarul german Angela Merkel a condamnat public Rusia după ce autoritățile germane au concluzionat, la câteva zile de la internarea lui Navalnîi, că o substanță asemănătoare Noviciok ar fi responsabilă de otrăvirea sa. Ancheta SUA „a fost o anchetă extrem de profesionistă, sofisticată și amplă, condusă de profesioniștii FBI. Conducerea politică este, însă, cu totul altă problemă", a spus el. „Tot ce pot spune este, uită-te la rezultatele (din cazul meu - n.r.), chiar nu pot găsi un contrast mai puternic decât cel dintre guvernul german în cazul Navalnîi și guvernul american în cazul meu", a conchis el.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu