Tradiţii şi superstiţii în noaptea de Sfântul Andrei

Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat cel care a creștinat poporul român.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții. În această noapte, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. În Ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie gospodinele ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Fetele care doresc să se mărite obișnuiesc să ascundă sub pernă un fir de busuioc pentru a-și visă iubitul. Este o practică ca la miezul nopții, fetele să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și să pună pe fundul vasului trei cărbuni încinși. Se rostește o incantație pentru a cuceri inima iubitului cu care vor să se mărite. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, la miezul nopții, ținând în mâini două lumânări aprinse. În oglinda din spate se văd de obicei scene din viitorul acestora, dar și chipul celui sortit.

Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prospera va fi casa și familia lui în anul ce vine. De asemenea, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă grea cu troiene mari.