Riscam sa ramanem fara gaze din ianuarie! Siguranta noastra energetica se joaca in aceste zile

Fara gaze rusesti aduse prin Ucraina, Romania risca sa ramana in frig, peste numai cateva saptamani. Situatia e critica, sustin parte dintre expertii consultati de Ziare.com. Iar Transgaz - care ar putea face usor lumina in aceasta chestiune - evita sa dea detalii.

Va spunem astazi pe larg povestea negocierilor, dar si a jocurilor de putere desfasurate intre rusi si ucraineni, dar si dintre ucraineni si romani, pentru ca gazul rusesc sa ajunga la noi in tara si in acesta iarna.

In Romania se consuma anual circa 11,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit unui raport de activitate al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). Din aceasta cantitate, in jur de 10 miliarde de metri cubi provin din productie interna. Restul vine din import.

Gazele importate sunt rusesti si, in cea mai mare parte, sunt aduse in tara noastra prin Ucraina. Mai exact, Naftogaz - operatorul ucrainean de transport, echivalentul Transgazului romanesc - preia gazul de la granita cu Rusia si il aduce pana la cea romaneasca.

Acolo, gazul este adus in tara prin asa-numitele "puncte de interconectare", prin care comunica sistemul de conducte ucrainean cu cel romanesc. Exista doua astfel de puncte la: Isaccea (in sud-estul tarii) si la Mediesul Aurit (in nordul tarii, aproape de Satu Mare).
Harta cu punctele de interconectare ale Romaniei cu Ucraina

O vreme acest sistem a multumit pe toata lumea. Pe fondul accentuarii tensiunilor dintre Moscova si Kiev, insa, acum 10 ani rusii au promis ca din 2020 incolo nu-i vor mai plati pe ucraineni sa le transporte gazele catre Europa.

Si n-au fost simple amenintari. Rusii au inceput sa construiasca mai multe conducte - atat prin nordul, cat si prin sudul continentului - ca sa aiba pe unde sa isi livreze gazul in Europa, ocolind Ucraina.

Asa au construit rusii North-Stream 1 (inaugurata in 2011) si au inceput North-Stream 2. Rolul acestor conducte este sa duca gazul rusesc, prin Marea Baltica, in Germania (de unde prin gazoducte urmeaza sa fie transportat si in alte state europene).

Si, in acelasi scop, rusii au construit si gazoductul TurkStream, care sa transporte gazul pana in Turcia si apoi mai departe, prin conducta Trans-Balcanica, in Europa. Surse de la Moscova sustin ca Vladimir Putin va merge in Turcia, pe 8 ianuarie, sa inaugureze gazoductul. Ramane sa vedem daca asta se va si intampla.

Cert este ca toate aceste schimbari majore ridica probleme serioase pentru Romania, sustin experti in energie consultati de Ziare.com. Motivele: inca nepregatita, tara noastra ar avea acces cu greu la gazele din noile gazoducte.

Iar importul de gaze transportate prin Ucraina sta sub un mare semn de intrebare, din mai multe motive. Inainte de toate, din cauza ca rusii ar putea refuza sa mai livreze gaze prin Ucraina. Apoi, chiar daca rusii n-ar refuza sa colaboreze cu Kievul pentru cativa ani de aici incolo, exista riscul ca Romania sa nu poata, totusi, primi gazele rusesti transportate prin tara vecina. Iata motivele.

Recent, Naftogaz s-a scindat dand nastere unor noi companii: una care se va ocupa de inmagazinarea gazelor si o alta, GTSOU, care se va ocupa de transportul acestora.

In acest moment, GTSOU are o certificare temporara pentru a-si desfasura activitatea si asteapta sa primeasca, pana la finele anului, drepturi depline pentru a se ocupa de transportul de gaze.

In context, expertul judiciar in domeniul gazelor naturale Dumitru Chisalita apreciaza ca Transgaz ar fi trebuit sa semneze deja acorduri de interconectare cu GTSOU. Sau - daca din varii motive nu le putea semna - macar trebuia sa comunice public, in urma cu mai mult timp, de ce nu o face.

"E posibil ca Transgaz sa fi asteptat, pur si simplu, ca noul transportator de gaze din Ucraina sa aiba toate documentele in regula. Pe undeva e normal. Dar daca asta a facut, trebuia sa o si spuna. Or, Transgaz n-a comunicat nimic. Iar acum in industrie - de la Sofia la Londra - toata lumea stie ca Transgaz n-a raspuns solicitarilor scrise ale ucrainenilor.

Ucrainenii incearca de circa doi ani (practic de cand a inceput scindarea Naftogaz - n.red.) sa semneze acorduri. Din punctul meu de vedere, se putea alege solutia semnarii acordurilor conditionate. In sensul ca Transgaz putea semna cu noul operator de transport gaze din Ucraina, sub rezerva nulitatii contractului, in cazul in care ucrainenii nu isi obtineau la timp toate documentele necesare functionarii.

De ce sa semnezi in forma asta? Din cauza ca negocierea aspectelor tehnice ale unui acord dureaza mult si nu se poate face nimic de azi pe maine. Asa ce e mai bine sa te pregatesti.

Sigur ca Transgazul nu este singurul vinovat pentru ca nu s-au semnat acordurile. Din informatiile pe care le am, ucrainenii au pus conditii pentru acorduri pe care romanii cu greu le-ar putea respecta. Negocierea nu avea cum sa fie usoara. Dar era datoria Transgaz sa comunice aceste lucruri"
, a mai spus Dumitru Chisalita pentru Ziare.com.

In context, profesorul Petrisor Peiu considera ca ceea ce se va intampla in perioada urmatoare tine, mai degraba, de rezultatul negocierilor dintre ucraineni si rusi.

"Chiar daca expira (acordul de tranzit dintre Rusia si Ucraina - n.red.), de vreme ce niciuna din parti nu i-a trimis celeilalte notificare de incheiere, acordul intre rusi si ucraineni se prelungeste automat inca 3 luni. Dar evident ca trebuie incheiat si un nou acord acolo.

Inteleg ca se poarta discutii intense pe aceasta tema. Doar ca rusii vor un soi de contract cadru, prin care sa nu le garanteze ucrainenilor cantitati de gaze pe care acestia din urma sa le transporte. Ucrainenii, in schimb, vor sa li se garanteze anumite volume, stiind ca rusii sunt inca in urma cu North Stream 2 si TurkStream.

Daca se incheie acea intelegere (dintre rusi si ucraineni - n.red.), noi vom putea face (cu ucrainenii - n.red.) contracte in oglinda, iar asta nu dureaza mult", a explicat Petrisor Peiu.