O treime dintre americani au votat deja, evenimentele se precipita si sondajele se modifica

Luni 26 octombrie, va avea loc votul in plen al senatului, pentru confirmarea celei care - foarte probabil - va ocupa scaunul fostei judecatoare supreme Ruth Ginsburg.

In conditiile unui proces electoral care poate duce la alegeri contestate (cum s-a intamplat in anul 2000, cand Al Gore a acuzat comisia electorala de neregularitati si a cerut renumararea voturilor), un tribunal suprem complet este decisiv, fiindca previne situatia unui vot 4:4, care ar rezulta intr-o paralizie a deciziei. Populatia de varsta electorala din Statele Unite este de 257 de milioane. Dintre acestia, peste 49 de milioane au votat deja pana la data de 22 octombrie (circa 30% din cei peste 150 de milioane la cat este estimat electoratul din acest an) si se crede ca numarul lor va atinge peste 80 de milioane pana la 2 noiembrie.

Mai intai, cei care voteaza inainte de data alegerilor sunt cei care au ajuns devreme la o decizie definitiva si nu cred ca aceasta se poate schimba. Acest lucru face ca segmentul celor "inca indecisi" sa fie din ce in ce mai mic si reduce mult posibilitatea ca unii dintre ei sa mai poata fi influentati in restul campaniei, orice fapte sau argumente li s-ar prezenta. Cei care decid devreme, foarte numerosi in acest an, indica un atasament puternic si de neschimbat fata de partidul lor, o loialitate bazata pe mai multi factori, dintre care cei emotionali joaca un rol major.

In timp ce votul anticipat la sediile de votare este la fel de controlabil ca cel din ziua alegerilor, votul anticipat prin posta creeaza posibilitati de erori (buletine pierdute, intarzieri) sau fraude intentionate (adaugarea sau sustragerea de plicuri cu buletine de vot).

Joi 22 octombrie, in aula universitatii Belmont din Nashville, statul Tennessee, a avut loc cea de a doua (si ultima) dezbatere prezidentiala. Moderatoarea Kristen Walker (NBC) a fost mult mai capabila sa controleze intalnirea candidatilor decat a fost Chris Wallace, moderatorul primei dezbateri, care s-a transformat de la inceput intr-o ciorovaiala haotica, lipsita de tinuta.

Acuzatiile de coruptie ale familiei Biden s-au inmultit si au aparut noi documente si declaratii de martori, ca cele ale lui Tony Bubulinski, fost colaborator al lui Hunter Biden, care a pus la dispozitia senatului documente si materiale de computer. Cu doua zile in urma, Mark Meadows, seful echipei prezidentiale de la Casa Alba, a declarat presei ca foarte curand vom afla detalii despre afacerile ilegale ale familiei Biden in Romania.

Bidenii mai sunt acuzati de a fi obtinut sume mari de bani de la cercuri de afaceri din China si Kazahstan, folosind influenta lor politica. Noi actiuni ale FBI, care a programat interogatorii incepand de maine, vor aduce detalii despre candidatul Biden, desi - din cauza timpului foarte scurt pana la alegeri - este putin probabil ca acestea sa schimbe ceva din rezultatele finale.

Intre statele americane exista, ca si inainte, state decise pentru unul dintre candidati, cum ar fi California, New York pentru Biden si Missouri, Virginia de Vest, Kansas si Louisiana pentru republicani. Dar in cele mai multe state "indecise" diferentele au scazut ajungand in limita erorilor statistice (+/- 3-4%). Astfel avantajul lui Biden a scazut la 1,5% in Florida (dupa Rassmussen Trump conduce cu 4% in Florida) si presedintele conduce acum in sondajele din Arizona (+1), Carolina de Nord (+1) si Ohio (+ 0,6).

Dinamica schimbarii sondajelor este in favoarea lui Trump, dar s-ar putea ca aceste schimbari sa se petreaca prea tarziu, intr-o faza in care rezultatele alegerilor sunt deja decise in mintea alegatorilor "fara dubii". Care continua sa se prezinte la vot in numar foarte mare.