Ne omoara cu zile! Leii romanesti retin si transmit cei mai multi virusi si bacterii din lume

Postat la: 15.09.2019 12:41

O echipa de cercetatori de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a primit premiul Ig Nobel pentru un studiu privind transmisibilitatea bacteriilor  si virusilor de pe bancnote. Potrivit studiului, bacteriile supravietuiesc cel mai mult pe bancnotele romanesti, in timp ce Croatia are cele mai curate bancnote din lume, pozitie urmata, in mod surprinzator, de rupiile indiene.

In cadrul studiului, cercetatorii au tratat banii - euro, dolari americani, dolari canadieni, kuna croate, lei romanesti, dirhami marocani si rupii indiene - cu o solutie ce continea trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente - stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), escherichia coli si enterococi (VRE), rezistenti la vancomicina - pentru a testa rata de supravietuire si gradul de transmisibilitate la oameni.

Rezultatele au evidentiat ca rata de supravietuire a microorganismelor este cea mai ridicata in cazul banilor romanesti, toate cele trei bacterii fiind inca prezente pe bancnote dupa 3, respectiv, 6 ore de la uscarea solutiei. Mai mult, leul a fost singura bancnota care prezenta culturi de VRE a doua zi dupa uscare. O posibila explicatie a acestui comportament ar fi fibra polimerica introdusa in toate bancnotele romanesti pentru a impiedica falsificarea, care ar atrage si ar retine bacteriile.

Pe dolarii americani si canadieni, cercetatorii au descoperit culturi de MRSA, euro a prezentat doar culturi de escherichia coli, rupiile indiene - culturi de VRE, in timp ce bancnotele croate nu au prezentat niciunul dintre cele 3 microorganisme. In ceea ce priveste rata de transmisibilitate la oameni a bacteriilor, aceasta a fost cea mai ridicata in cazul bancnotelor romanesti si americane, in timp ce transmisia in cazul euro a fost negativa.

Alte premii Ig Nobel din acest an au fost acordate lui Silvano Gallus (Italia), pentru "colectarea de dovezi ca pizza ar putea proteja impotriva bolilor si a deceselor, daca este facuta si mancata in Italia", autoarei unui studiu privind caracteristicile biomagnetice ale gandacilor de bucatarie si unei echipe de cercetatori din Japonia, pentru un studiu privind cantitatea estimativa de saliva produsa intr-o zi de un copil in varsta de cinci ani.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu