Bolnavi de COVID-19 depistaţi cu „fler clinic". Li se aplică tratamentul pentru HIV

Medicii infecţionişti au nevoie de o mare experienţă pentru ca un bolnav cu simptome de infecţie respiratorie obişnuită să devină „suspect" de COVID19. Mulţi pacienţi ascund istoricul de călătorie sau contactul cu o persoană infectată. Ce tratament se aplică la Spitalul de Boli Infecţioase? De ce în unele spitale din ţară sunt mai mulţi pacienţi vindecaţi decât la Iaşi?

3.050 de ieşeni se aflau ieri în izolare la domiciliu şi alte 340 de persoane în carantină. Mulţi dintre aceştia, asimptomatici, au intrat în contact cu o persoană cu COVID 19 sau s-au întors dintr-o ţară din zona roşie sau galbenă. Cei care prezintă simptome, de regulă, ajung la spital. Tratamentul în cazul celor cu COVID 19 se aplică gradual, în funcţie de gravitatea bolii şi de patologia pacientului. Cu toate că există un protocol privind tratamentul la nivel naţional care se aplică unitar, se observă o diferenţă la numărul de vindecări între judeţe. Specialiştii de la Iaşi spun că apariţia târzie a pacienţilor care au câştigat lupta cu boala se datorează şi faptului că s-a respectat protocolul privind retestarea acestora.

Cum depistezi un pacient COVID 19 asimptomatic sau cu formă uşoară? Doar cu mult „fler clinic"

Definiţia de caz a pacientului cu COVID 19 asimptomatic este acela care se simte perfect sănătos, cu o viaţă socială şi profesională normală, dar care este purtător. „Acest pacient însă este purtător al agentului infecţios. Astfel de persoane sunt surse «ideale» de infecţie pentru că neştiind că sunt purtători transmit boala foarte uşor la cei din jur, care la rândul lor pot face forme diferite de boală, de la forme uşoare la forme medii şi grave", a explicat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

Dacă pacientul asimptomatic nu simte nimic, pacientul simptomatic, cu forme uşoare, poate avea o febră de 38 de grade Celsius, poate tuşi sau poate răguşi. Tabloul clinic al infecţiei cu noul coronavirus la cei cu forme uşoare este asemănător unei infecţii respiratorii obişnuite. De aceea, devine dificil pentru medici să pună chiar şi ştampila de „suspect". „Deosebirea dintre aceste forme uşoare şi să spunem infecţia cu virusul gripal se poate face doar pe bază de experienţă în momentul de faţă şi pe ceea ce spunem noi «fler clinic» care este un dar pe care unii medici îl au alţii nu", a adăugat Carmen Dorobăţ.

Mulţi dintre pacienţi însă ascund istoricul de călătorie sau de contact cu o persoană suspectă. „Dacă ştii cum să porţi discuţia ca medic cu acest pacient reuşeşti. Trebuie folosită o anumită manieră, trebuie să fii diplomat. Un exemplu de întrebare este dacă în ultima vreme aţi avut întâlniri şi cu alţi membri ai familiei. Şi apoi îl întrebi dacă acea rudă este mai apropiată sau de mai departe. În felul acesta putem să ne apropiem de un posibil contact infectat", a adăugat Carmen Dorobăţ.

Tratamentul: medicamente folosite la infecţia cu HIV, malarie şi boli autoimune

Tratamentul pacientului COVID 19, în acest moment, se aplică unitar în toate spitalele pe baza unui protocol elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Institutul Matei Balş din Bucureşti. Tratamentul se aplică gradual în funcţie de gravitatea bolii şi a patologiei pacientului, majoritatea prezentând boli asociate. „Dacă în formele bazale, uşoare, este utilizat un compus care este folosit în infecţia cu HIV, antimalaric, folosit şi în alte zone ale globului şi care s-a dovedit a avea rezultate oarecum bune. Spun oarecum bune pentru că niciunul din tratamente nu este recunoscut de studii clinice. Este clar că în momentul de faţă avem de a face cu un ritm mult prea alert pe care l-a dat această pandemie. Şi atunci, noi, specialiştii trebuie să alegem răul cel mai mic pentru pacient şi să folosim o serie de medicamente care s-au dovedit a avea valoare în alte ţări. Sigur, la orizont apar şi alţi compuşi antivirali folosiţi unii în Europa de Vest, alţii în Europa de Est, şi am înţeles că Ministerul Sănătăţii ne va pune la dispoziţie în curând astfel de medicamente. În ceea ce priveşte formele grave se utilizează un alt compus folosit la bolile autoimmune şi pe care spitalele din centrele regionale l-au avut până acum", a mai spus Carmen Dorobăţ.

Diferenţe la numărul de vindecări

La debutul pandemiei, odată cu apariţia primelor cazuri vindecate, au apărut diferenţe la numărul pacienţilor care au învins boala între judeţe. Pe 22 martie, de exemplu, Spitalul Victor Babeş din Timişoara avea cele mai multe persoane vindecate din ţară. Avea 43 de vindecări, în timp ce Bucureştiul avea 11, iar Iaşul, numai unul. În acelaşi timp, până la sfârşitul lunii martie, Ministerul Sănătăţii a permis centrelor regionale să aplice scheme diferite de tratament. „Noi am avut un număr mai mic de forme uşoare, am avut asimptomatici mulţi care au şi plecat acasă. Numărul celor vindecaţi a fost prezent la Iaşi mai târziu decît la Timişoara pentru că am respectat paşii temporali din protocol, în sensul că, din momentul depistării până în momentul retestării, trebuie să treacă o anumită perioadă de timp la care noi nu am făcut rabat. Externarea se face obligatoriu după ce avem două teste negative realizate în interval de 24 de ore", a explicat Carmen Dorobăţ.

Ieri, la nivel naţional, clasamentul la numărul de vindecaţi era următorul: Bucureşti cu 84 de vindecări, Timiş cu 56 de persoane vindecate şi Iaşul cu 26 de vindecaţi. În acest moment, tratamentul aplicat la Iaşi în cazul celor cu COVID 19 se aplică unitar în toată ţara pe baza unui protocol elaborat de Ministerul Sănătăţii.