Amenințări la adresa României: Criza economică va pune la încercare coeziunea transtlantică la nivelul UE

​Acțiuni ostile de influență derulate în spațiul public, având ca scop schimbarea de percepții și influențarea comportamentului societății civile, constituie o amenințare constantă la adresa securității sociale, având potențialul de a se amplifica pe fondul diversificării mijloacelor de comunicare în mediul online, se arată în Strategia Națională de Apărare a Țării, la capitolul amenințări.

Tot la acest capitol sunt trecute interferențe nedorite și preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes național a unor procese vitale precum telecomunicațiile, energia și porturile.

Amenințările la adresa României

➢ Noile provocări cu impact asupra mediului de securitate prefigurează tot mai accentuat tendința adversarilor statali si non-statali (entitäti informative, grupuri de interese sau presiune etc.) de a exploata capacitatea limitată a comunităților, a societății în general, de a se proteja în fata imixtiunilor ostile.

➢ Criza economică cauzată de pandemia de Covid-19 va afecta sever economia mondială și va pune la încercare coeziunea transtlantică la nivelul UE.

➢ Consolidarea potentialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO (militarizarea Crimeii în general, a bazinului Mării Negre de către Federatia Rusă, desfășurarea exercitiilor militare consolidarea capabilităților prin intermediul cărora pot fi desfășurate operațiuni ofensive și defensive, de către aceasta), generează provocări majore la adresa intereselor strategice naționale vizând securizarea frontierelor UE și NATO respectiv, asigurarea securității energetice și a stabilității în Regiunea Mării Negre.

➢ Comportamentul ofensiv/agresiv, inclusiv în plan economic, al unor entități statale ale căror interese sunt contrare celor ale țării noastre, blocajele în parcursul european/transatlantic și/sau perpetuarea instabilității în domeniul economic pot determina evoluții cu impact securitar negativ în vecinătatea României în Regiunea Mării Negre.

➢ Temporizarea proceselor de adaptare a Alianței la amenințările din vecinătatea estică sudică, perpetuarea dezechilibrelor pe dimensiunea flancului estic și modificările pozițiilor unor aliați privind raportarea la Federația Rusă prezintă potențialul unor influențe negative la adresa situației de securitate a României.

➢ Volatilitatea stării de securitate în Balcanii de Vest se coreleazä cu perspectivele limitate în soluționarea conflictelor înghețate din regiune și conservarea focarelor de conflict în Caucazul de Sud, constituind un factor de instabilitate.

➢ Instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord va continua să proiecteze amenințări majore în plan securitar, în spațiul european și în particular occidental, asociate în principal radicalismului islamist.

➢ Amenințarea teroristă manifestă un spectru acțional în continuă dinamică și diversificare, care generează riscuri persistente la adresa personalului civil și militar detașat în teatrele de operații, în conformitate cu angajamentele asumate de România la nivel euro-atlantic. În pofida tendinței descendente al atacurilor de acest tip, terorismul, îndeosebi cel de factură jihadistă, va continua să fie una dintre amenințările majore la adresa securității globale și comunitare. În România, fenomenul terorist își menține caracterul conjunctural, dependent de evoluțiile din spațiul extern. Expusă indirect, prin asociere cu NATO, IJE, SUA și statele europene implicate articulat în combaterea flagelului, țara noastră rămane o țintă de oportunitate. Acțiunile informaționale ostile radical islamiste rămân principalul factor de alimentare a proceselor de (auto)radicalizare, care a devenit unul dintre riscurile securitare semnificative in Romania, insă fără a atinge o anvergură de fenomen.

➢ Acțiunile informative ostile continuă să vizeze dezvoltarea unor puncte de sprijin, utilizate în scop de influență, obținerea de informații cu privire la evoluțiile interne, necesare susținerii proceselor decizionale din statele de proveniență, dar și pentru rafinarea si dezvoltarea bazelor de sprijin si a canalelor de propagandă, cu potențial de obstrucționare a proiectelor strategice ale României și a deciziilor în stat. Parteneriatele strategice ale României și politicile promovate în acord cu statutul de membru al UE și NATO mențin țara noastră în atenția spionajului străin, nivelul de intruziune și ofensivitate osciłând în funcție de interesele statelor agresoare în raport cu Bucureștiul și alianțele sau parteneriatele noastre.

➢ Acțiuni ostile de influență derulate în spațiul public, având ca scop schimbarea de percepții și influențarea comportamentului societății civile, constituie o amenințare constantă la adresa securității sociale, având potențialul de a se amplifica pe fondul diversificării mijloacelor de comunicare în mediul online.

➢ Atacurile cibernetice lansate de entități statale și non-statale (grupări de criminalitate cibernetică, grupări de hackeri cu sau fără motivație ideologică, politică sau extremist-teroristă) asupra infrastructurilor informatice și de comunicații cu valențe critice reprezintă o amenințare consistentă la adresa securității naționale, intensitatea, complexitatea și diversitatea acestora plasându-se pe o tendință evolutivă, in continuă creștere.

➢ Integrarea tehnologiilor emergente și disruptive în instrumentarul ofensiv al entităților cibernetice multiplică exponențial sursele de amenințare și potențează soluțiile de disimulare a operatiunilor cibernetice în vederea creării aparenței unei apartenențe false.

➢ Proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători, precum transferurile ilegale de produse cu utilizare militarp și/sau produse cu dublă utilizare pot cunoaște dezvoltări imprevizibile în condițiile declanșării unei noi curse a inarmărilor cu arme convenționale sau nucleare. Se menține probabilitatea ca entități românești să fie atrase (indirect, neintenționat) în relationări comerciale pe spații supuse restricțiilor internaționale și/sau cu entități ce se regăsesc pe liste de sancțiuni internaționale.

➢ Fenomenul de criminalitate organizată se menține la cote ridicate, grupuri de interese continuand să se implice în activități economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabanda cu produse accizabile, contrafaceri). România reprezintă, de asemenea, predominant, un spațiu de tranzit pentru migrația ilegală și pentru rutele traficului internațional de droguri de mare risc, grupări de criminalitate organizată autohtone implicându-se preponderent pe palierul de intermediere sau sprijin.

➢ Criminalitatea informatică se situează pe o tendință ascendentă, tot mai multe grupări autohtone specializându-se în activități ilicite din această sferă (compromitere de ATM-uri POS-uri; clonări de carduri; acces neautorizat în sisteme informatice, interceptarea ilegală de date informatice, postare de anunțuri fictive pe site-uri de comerț intens accesate, infectarea sistemelor informatice cu ransomware, preluarea sub control de resurse informatice pentru minarea de monede virtuale, dar utilizarea sau exploatarea criptomonedelor pentru derularea de operațiuni ilicite din zona economică).

➢ Acțiunile, faptele, strategiile, intențiile sau planurile unor actori statali și non-statali, care au ca scop subminarea autorității afectarea atributelor fundamentale ale statului român (caracterul național, suveran, unitar, independent indivizibil) ori incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept, continuă să reprezinte o amenințare la adresa securității naționale.

➢ Distorsiunile de pe pietele energetice, precum acțiunile, sau după caz, inacțiunile care lezează interesele economice strategice ale României coroborate cu proiectele concurente ale unor actori statali sau non-statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.

➢ Interferențe nedorite și preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes național a unor procese vitale precum telecomunicațiile, energia și porturile pot dăuna securității naționale și ordinii publice. Infrastructurile necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sunt, în lipsa unor eforturi conjugate coerente de modernizare, digitalizare și finanțare optimă, expuse agresiunilor interne și externe și pasibile a fi aduse în stare de nefuncționare.