Testele PISA: spectacolul ingrijorarii și efectele reducerii competențelor - COMENTARIU

Postat la: 03.12.2019 23:47

Asistam periodic, din trei in trei ani, la spectacolul îngrijorărilor legate de rezultatele elevilor români în testele PISA, care arată cât de pregătiți sunt elevii de 15 ani.

Țara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de țări, cu un mare grad de analfabetism funcțional: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc. Cea mai mare scădere este înregistrată la matematică, unde elevii români au obținut 430 de puncte, față de 444 în 2015.

Citește și: Ministrul Monica Anisie explică de ce România nu trebuie să fie îngrijorată de rezultatele dezastruoase la testele PISA

Rezultatele au fost la fel de îngrijorătoare și în 2010, și în 2013, și în 2016, și acum. În toată această perioadă au apărut voci care să critice sistemul, care să reproșeze politicului și care să propună tot felul de soluții.

Măcar anul acesta oficialii din Ministerul Educației n-au mai gafat, cum au făcut-o în urmă cu trei ani, când au lansat un comunicat de presă cu nuanțe triumfaliste, ba că performanța elevilor români s-a îmbunătățit semnificativ în zona de știință, ba că ne putem compara cu unii și cu alții.

Citește și: Va fi gata până la 15 decembrie! Asigurările date de premierul Ludovic Orban

Pentru cine nu este familiarizat, studiul PISA (Programme for International Student Assessment) este realizat de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) și evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Faptul că alături de elevii români se află în clasament și elevi din țări mai bogate sau cu PIB mai mare nu are nicio relevanță, pentru că eșecul este al sistemului social. Iar soluții se puteau găsi și poate ne puteam inspira din experiența Estoniei, care punctează foarte bine, alături de sisteme de învățământ recunoscute.

Citește și: Panică în Educație! Cifrele care cutremură sistemul

Poate că este vorba de subfinanțare, de pregătirea slabă a profesorilor, de curicula învechită sau de decalajele dintre rural și urban.

Darr cred că fondul problemei transcede aceste neajunsuri. Sistemele de educație care au succes aparțin națiilor unde valorile educaționale se situează peste credințe induse de sistem și de liderii sociali. Trebuie ambiție și dorința de a învăța, de a dobândi acele abilități care să te califice în strungărie, administrarea unei companii sau conducerea unui minister sau a unui oraș. Un corp profesoral, fie el și de elită, nu valorează nimic într-un mediu corupt sau birocratic și nu va obține niciodată rezultate bune.

Citește și: Surse PSD ar vrea să blocheze legea privind eliminarea pensiilor speciale

Aven nevoie de o uniformizare a excelenței și de o egalizare a șanselor, care să aducă profesorii cei mai capabili în clasele cu cele mai mari probleme.

Poate că marile probleme ale României nu sunt acum durata ciclului gimnazial sau banii alocați învățământului, ci dorința familiei de a-și instrui odrasla, modul în care aceasta percepe importanța educației pentru viitorul său, mândria profesorului de a preda și calitatea mediului în care ajunge tânărul odată „instruit”.

Citește și: FBI se implică în România! Anchetă de amploare, în colaborare cu Poliția Română

Trebuie o masă critică mult mai mare pentru ca România să se schimbe cu adevărat, să se transforme aşa cum ne-o dorim, să dispară dinozaurii, să duduie economia pe baze reale, să guverneze unii care au în cap şi altceva decât propriul interes sau bunul plac.

Primul îndemn ar fi "să aducem politicul acolo unde îi este locul". Suntem tentaţi să credităm politicul ca fiind mult mai puternic decât este în realitate; este adevărat că în România politicul te poate pisa cu taxe, controale, idei absurde sau legi aiurite, dar, eliminând bombardamentul media şi adoptând o postură mai zen perspectiva se poate schimba radical, în bine.

Citește și: Ministrul Monica Anisie explică de ce România nu trebuie să fie îngrijorată de rezultatele dezastruoase la testele PISA

Doi, să nu uităm niciodată diferenţa dintre scepticism şi cinism. Scepticul pune întrebări, are îndoieli şi îngrijorări, dar rămâne mereu deschis, în timp ce cinicul are deja răspunsurile şi nu are nicio îndoială în legătură cu ele. Primul spune că nu este adevărat, dar că o să verifice, al doilea ştie că nu este adevărat şi îi este de ajuns. Gândiţi-vă de căte ori întâlniţi oameni care ȘTIU, fără să aibă nici un dubiu, fără să fie tentaţi să încerce. Gândiţi-vă cât de distrugătoare este o asemenea abordare.

Trei, să fim conştienţi că pentru a determina schimbarea, nu este nevoie de acţiuni radicale, ci de perseverenţă în aplicarea unor fapte mici; fiecare să îşi facă bine treaba, să ceară dar să şi furnizeze competenţă şi corectitudine.

Citește și: Va fi gata până la 15 decembrie! Asigurările date de premierul Ludovic Orban

România suferă în mod cronic din cauza reducerii competenţelor, iar clasa de mijloc înregistrează, indiferent de rezultatele economice favorabile, o pierdere importantă de materie cenușie. Trăim efectele limitării competenţelor pe bază de criterii politice, în care insul este judecat pe baza carnetului de partid şi nu a pregătirii, a rezultatelor sau ideilor. Mai mult, s-a format o categorie de inși cărora pur și simplu nu le pasă de efectele acțiunilor lor asupra celorlalți, indiferent de poziția publică pe care o ocupă.

Din toate acestea apar inși burzuluiți în funcții publice, de aici gafe și încurcături, de aici nesfârșite gâlceve prin curți constituționale sau nu, de aici un sistem social nesigur și un sistem economic fără inițiative.

Citește și: Panică în Educație! Cifrele care cutremură sistemul

Psihologul Earl Hunt crede că este vorba de ceea ce se cheamă "inteligență națională". Într-o comunicare ținută la un moment dat, Hunt aprecia că inteligența nu este ceea ce măsoară testele IQ, fiind în fapt abilitatea de a rezolva probleme sociale folosint artefacte sociale, adică calculatoarele, cărțile, aplicații științifice sau legi.

Zestrea genetică a omenirii este aceeași, dar potențialul fiecărei națiuni este influențat de o seamă de factori ce țin de alimentație, sănătate sau poluare, alături de mediul social și sistemul de învățământ. Mai este nevoie de o elită cognitivă, de oameni care să creeze și să asigure funcționarea artefactelor sociale.

Citește și: Surse PSD ar vrea să blocheze legea privind eliminarea pensiilor speciale

Iar nația, în ansamblul ei, trebuie să dovedească ceea ce Hunt numește "dorința de a asculta", adică abilitatea de a identifica și de a-și însuși elementele care aduc progres. Inteligența unei nații se leagă în mod direct de prosperitate, de calitatea sistemului legislativ, de eficiența birocrației sau de distribuția veniturilor, de acel altruism financiar cu care asociam capitalismul în urmă cu trei decenii. Dar acum există domenii în care până la 70% din personalul calificat a plecat. Cinci milioane de români din populaţia activă a României lucrează peste hotare, cei mai mulți dintre ei fiind oameni inteligenți, în putere, cei pricepuți la toate.

Luați de schimbați asta!

Citește și: FBI se implică în România! Anchetă de amploare, în colaborare cu Poliția Română .

COMENTARIU PRELUAT de pe MEDIAFAX

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu