TEATRU ȘI FILME ROMANEȘTI: ''Apus de soare'' (1909)

Postat la: 20.05.2017 10:25

Piesa ''Apus de soare'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea a avut premiera la 4 februarie 1909, pe scena Teatrului Național din București, avându-i în distribuție pe actorii Constantin Nottara, Petre Liciu, Ion Petrescu și Constanța Demetriade.

423550e7-8e59-4781-86b3-4b5b9577b103

Premiera oficială a spectacolului ''Apus de soare'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia lui Dan Pița, la Teatrul Național din București. În imagine: actorii Monica Davidescu și Costel Constantin, 2004

Acțiunea dramei în patru acte se desfășoară în Moldova, la sfârșitul perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare, prezentând ultimul an de domnie al voievodului — din toamna anului 1503 până la 2 iulie 1504, când Ștefan cel Mare a murit. ''Apus de soare'' face parte din Trilogia Moldovei, alături de piesele de teatru ''Viforul'' (care prezintă domnia lui Ștefăniță) și ''Luceafărul'' (care prezintă domnia lui Petru Rareș), potrivit site-ului tnb.ro.

Numele piesei face analogie la felul în care oamenii vorbeau despre Ștefan, numindu-l pe acesta ''Slăvitul domn'', ''Leul Moldovei'', ''Soarele''.

Actul întâi al dramei îl prezintă pe Ștefan hotărât să plece la război, în pragul iernii, rănit la picior, să lupte pentru Pocuția, stăpânită de Polonia, dar doamna Maria se împotrivește hotărârii voievodului Moldovei, rugându-l să nu plece la luptă. Boierii aduc vești de la hotare, dar veștile care veneau dinspre Pocuția nu erau bune. Tot atunci sosește un doctor de la Roma, Jeronimo de Cesena, pentru a trata piciorul rănit al lui Ștefan. Boierii care se împotrivesc plecării lui Ștefan la război sunt paharnicul Ulea, stolnicul Drăgan și jitnicerul Stavăr, dar Ștefan pleacă la luptă. Câteva luni a luptat în Pocuția, apoi, vreme de o lună, doamna Maria nu a mai primit nicio veste. Clucerul Moghilă anunță sosirea lui Ștefan, grav bolnav, pentru că starea piciorului se înrăutățise, iar Bogdan, fiul său, pierduse un ochi în luptă.

Doamna Maria și Oana, fiica nelegitimă a lui Ștefan, îl așteaptă pe domnitor, în timp ce Ulea, Drăgan și Stavăr complotează ca după moartea lui Ștefan să împiedice urcarea pe tron a lui Bogdan și să-l înscăuneze pe Ștefăniță, nepotul lui Ștefan. Ștefăniță fiind copil, s-ar fi creat o locotenență domnească alcătuită din boieri iar puterea ar fi trecut în mâna acestora.

Oana aude discuția celor trei și-l avertizează pe Ștefan de complot, iar voievodul adună a doua zi boierii pentru a-l urca pe tron pe Bogdan. În acest timp, doctorii care aveau grijă de sănătatea lui Ștefan — Cesena, Smil și Klingensporn ajung la decizia de a cauteriza rana de la piciorul bolnav al domnitorului, arzând-o cu fier înroșit. Ștefan acceptă. În acest timp, face în așa fel ca Oana și Petru Rareș, ambii fiind copiii săi nelegitimi, să afle că sunt frați și să nu își mai facă planuri de căsătorie.

Boierii chemați de Ștefan se adună, dar voievodul vede că lipsește unul dintre complotiști, paharnicul Ulea, care pretindea că e bolnav pentru a nu asista la înscăunarea lui Bogdan. Ștefan insistă să fie chemat Ulea, acesta vine, apoi intră și Bogdan. Ștefan spune celebrele replici "Mantia asta e prea grea... S-o poarte altcineva mai tânăr...", "Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe... că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor!".

Apoi îi pune coroana pe cap lui Bogdan și îl așează pe tronul Moldovei, spunând ''Io, Ștefan voievod, am suit pe Bogdan pe tron... Io, Ștefan voievod, i-am așezat cu mâna mea, coroana strămoșilor mei...''. După ce rostește aceste cuvinte, se prăbușește, istovit, pe treptele tronului.

Doctorii, adunați în jurul lui Ștefan, îl pregătesc pentru a-i arde rana. Acesta spune rugăciunea ''Tatăl nostru'', apoi își pierde cunoștința, dar când își revine aude afară mulțimea aclamându-l pe Bogdan, dar și glasuri care strigau numele lui Ștefăniță, una dintre voci fiind a lui Ulea. Cu ultimele puteri se ridică, ia sabia și iese în fața mulțimii, unde îl străpunge pe Ulea, ucigându-l. Se întoarce și spune din nou că dorința lui e ca Bogdan să fie domn al Moldovei, apoi moare, ultimul său cuvânt fiind ''Moldova''.

Cea mai cunoscută punere în scenă a piesei ''Apus de soare'' este cea care a avut premiera la 12 decembrie 1973, la Teatrul Național București, în regia Marietei Sadova. Din distribuție făceau parte actori de mare calibru: Geo Barton, Simona Bondoc, Emil Botta, Cosma Brașoveanu, Nicolae Brancomir, Ioana Bulcă, George Calboreanu (în rolul lui Ștefan cel Mare), Tamara Crețulescu, Constantin Dinulescu, Ion Finteșteanu, Mihai Fotino, Matei Gheorghiu, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Aimée Iacobescu, Valentina Ionescu, Ileana Iordache, Adela Mărculescu, Bogdan Mușatescu, Rodica Popescu Bitănescu, Ileana Stana Ionescu, Ilinca Tomoroveanu, precizează tnb.ro.

O altă punere în scenă a piesei, tot la naționalul bucureștean, a avut premiera în 2004, în regia lui Dan Pița. Din distribuție făceau parte: Costel Constantin (Ștefan cel Mare), Ioan Andrei Ionescu, Răzvan Popa, Bogdan Mușatescu, Emil Mureșan, Cristian Crețu, Silviu Biriș, Ovidiu Moldovan, Grigore Nagacevschi, Gavril Pătru, Marius Bodochi, Eugen Cristea, Răzvan Oprea, Tomi Cristin, Marius Rizea, Claudiu Bleonț, Vasile Calofir, Mircea Cojan, Monica Davidescu, Iuliana Moise, Adina Andrei, Simina Siminie.

Pornind de la piesa ''Apus de soare'' și continuând cu piesele ''Viforul'' și ''Luceafărul'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Sorana Coroamă Stanca a scris scenariul și a regizat în 1972 primul serial de televiziune produs în România, ''Mușatinii''. Serialul ''se constituie într-o adevărată lecție de istorie ce urmărește destinul a trei generații și a trei figuri legendare ale neamului, voievozi din familia Mușatinilor: Ștefan cel Mare, Ștefăniță și Petru Rareș'', reconstituind pe parcursul a 13 episoade atmosfera Evului Mediu românesc, dominat de lupte pentru putere sau pentru păstrarea ființei naționale. Distribuția serialului a fost impresionantă, reunind peste 70 de mari actori ai scenei românești, între care: Teofil Vâlcu, Dina Cocea, Ștefan Iordache, Radu Beligan, Silvia Popovici, George Motoi, Costel Constantin, Mircea Albulescu, Colea Răutu, Aurel Giurumia, Constantin Codrescu, Traian Stănescu, Valeria Seciu, Monica Ghiuță, Violeta Andrei, Vladimir Gaitan, conform tvr.ro.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiță)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu