#stopdopajului INTERVIU VIDEO Ionut Stroe (MTS): Atat timp cat ne confruntam cu dopajul, trebuie sa fim transanti

Postat la: 14.02.2020 10:00

Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că dopajul este un fenomen îngrijorător în România şi că, atât timp cât există cazuri de sportivi depistaţi pozitiv trebuie ca autorităţile să fie tranşante, să acţioneze fără niciun fel de reţinere, întrucât are de suferit imaginea ţării. În ceea ce priveşte cazurile de dopaj din haltere, Stroe afirmă că 20 de sportivi găsiţi dopaţi în 10 ani este un număr care trage semnale de alarmă clare şi că trebuie să se întâmple urgent ceva. În opinia sa, conducerile federaţiilor ai căror sportivi au fost depistaţi pozitiv au o reală problemă, fiind nevoie şi de comunicare în acest sens, dar şi de o curăţare a 'anturajului', fiindu-i greu să creadă că sportivii s-au dopat fără cunoştinţa celor din jur. Ministrul Tineretului şi Sportului apreciază că "este momentul să impunem un număr minim de controale" antidoping tuturor federaţiilor sportive. La nivelul sportului de masă şi al consumului de steroizi şi al altor substanţe dopante cu grad mare de risc, Stroe a afirmat că există adevărate reţele care le comercializează şi le distribuie şi că se impune incriminarea acestora prin modificare legislativă. Ionuţ Stroe a comentat şi cazul de dopaj de la clubul Corona Braşov, apreciind că absenţa unor medici specializaţi duce la astfel de situaţii, chiar dacă este vorba despre o grupare foarte bine organizată. Ministrul a precizat că la întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, i-a adus la cunoştinţă acestuia iniţiativele pe care România le are în lupta antidoping. El este încrezător în ceea ce priveşte şansele de diminuare a numărului de cazuri de dopaj în rândul sportivilor, precizând că visează la ziua în care acestea vor dispărea. Deşi recunoaşte că drumul este lung. AGERPRES: Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când auziţi cuvântul dopaj? Ionuţ Stroe: Furt, înşelăciune este primul lucru la care mă gândesc când aud de aceste lucruri interzise în sport şi îmi este foarte greu să înţeleg cum un sportiv care depune foarte mult efort, investeşte în mii de ore de antrenament, îşi construieşte o carieră, apelează şi pentru un moment de glorie riscă toată această investiţie pe care o face compromiţându-şi din punctul meu de vedere nu numai cariera, dar şi sănătatea şi poate chiar şi viaţa. Pentru că unele dintre aceste substanţe te afectează iremediabil, pe viaţă. Atât timp cât sportul promovează din principiu valori, caractere, consider că este incompatibil acest acest lucru cu activitatea sportivă. Trebuie curăţat acest flagel. AGERPRES: Aveţi copii care practică sport. Ce face tatăl Ionuţ Stroe să îi facă să înţeleagă că dopajul este un lucru extrem de nociv? Ionuţ Stroe: Sunt prea mici ca să înţeleagă acest lucru, dar sunt foarte atent la alimentaţia lor acum. La şapte, respectiv nouă ani, e greu să îl faci pe un copil să înţeleagă ce înseamnă dopajul, dar atât timp cât fac sport încerc să le vorbesc de alimentaţie, de o viaţă sănătoasă, şi nu neapărat de rigorile unei vieţi sportive, dar despre unele reguli pe care trebuie să le urmezi ca să poţi să practici sportul la un nivel cât mai ridicat. E mult prea devreme ca să vorbim de performanţă la copiii mei, dar încerc să îi sprijin şi să le deschid apetitul către sport, vorbindu-le mai degrabă despre lucrurile benefice pentru sănătate. Pe de altă parte, şcoala stabileşte foarte clar în educaţia copilului valorile şi principiile copilului, moralitatea, ceea ce cred că trebuie să fie la temelia formării copiilor în România. Deci, un părinte trebuie să fie foarte foarte atent la acest lucru. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO AGERPRES: Credeţi că dopajul este un fenomen îngrijorător în România? Sunteţi reprezentantul Uniunii Europene în board-ul WADA (Agenţia Mondială Antidoping), cum credeţi că veţi fi privit la prima şedinţă după ultimele cazuri de sportivi depistaţi pozitiv, şi mă refer la haltere? Ionuţ Stroe: Este îngrijorător acest lucru şi nu afectează doar imaginea sportului românesc, ci afectează şi imaginea ţării în sine. Pentru că există ţări suspendate din toate competiţiile în urma consumării de către sportivi a acestor substanţe interzise sau au folosit aceste proceduri pentru a înşela. Şi nu în ultimul rând este vorba despre repercursiunile apărute în urma unor asemenea cazuri. Este total nedrept să aibă de suferit întreg sportul românesc, întreaga delegaţie a unei ţări, de pe urmă unora care apelează la acest furt, la aceasta înşelăciune. Cazul Rusiei este elocvent, nimeni nu doreşte să devină o nouă Rusie în lume urmare a acestor cazuri de dopaj. Şi atâta timp cât ne confruntăm cu asemenea cazuri, trebuie să fim foarte tranşanţi şi să acţionăm fără niciun fel de reţinere. Să recunoşti aceste lucruri face parte din salvarea onoarei. Deci nu am niciun fel de problemă în a merge la şedinţele WADA şi a-mi asuma aceste lucruri care din păcate se întâmplă şi în sportul românesc. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO   AGERPRES: Cum credeţi că ar trebui să acţionăm, având în vedere că am avut la ediţia Jocurilor Olimpice din 2012, toţi sportivii dintr-o delegaţie a unei ramuri sportive, şi mă refer la haltere, depistaţi pozitiv? E adevărat însă că au fost depistaţi abia de curând. Ionuţ Stroe: Timpul foarte lung în care au fost depistaţi nu este o scuză. Evoluţia tehnologică poate dovedi acest lucru după 10 ani de zile. Cei care folosesc asemenea tehnici şi substanţe să nu îşi închipuie cumva că vor scăpa sau că nu va veni momentul în care vor plăti pentru faptele lor. Este într-adevăr îngrijorător ceea ce se întâmplă la haltere. 20 de sportivi găsiţi dopaţi în 10 ani este o cifră care trage semnale de alarmă clare. Acolo trebuie să se întâmple urgent ceva. Federaţia care gestionează această situaţie trebuie să fie prima care ia măsuri, înainte de solicitările ministrului sau ale organismelor internaţionale sau orice fel de semnal public. În primul rând trebuie să îşi ia măsuri legate de testarea sportivilor, de competiţiile pe care le fac, antrenorii şi tot anturajul acestor sportivi din zona halterelor trebuie să fie curăţat, pentru că refuz să cred că este doar iniţiativa individuală a unor sportivi. Atâta timp cât 20 de sportivi au fost depistaţi pozitiv în decurs de 10 ani, atâta timp cât toată delegaţia de la Londra 2012 este suspectată că a folosit substanţe, primele măsuri ei trebuie să le ia. La fel, comunicarea publică este esenţială. Nu trebuie să te ascunzi, trebuie să comunici, să transmiţi celor care au aşteptări de la tine, publicului, care sunt situaţiile sportivilor şi evident să aplice sancţiuni. Este dureros pentru oricine, nu este lejer să te afli în situaţia asta. Inclusiv ca ministru, chiar dacă nu ai responsabilităţi directe. Pe de altă parte, consider că esenţial este şi formă de educare a anturajului unui sportiv. Pentru că dacă aceeaşi atitudine de toleranţă zero faţă de dopaj am avea-o toţi, ar putea ca rezultatele să se vadă, să se simtă o îmbunătăţire. Preşedinţii de cluburi, preşedinţii de federaţie trebuie să manifeste aceeaşi toleranţă zero faţă de astfel de manifestări. Referitor la ceea ce ar trebui să facem, acţiunea noastră guvernamentale instituţională s-a văzut. Din păcate, eu m-am confruntat cu situaţii de dopaj din primele zile ale mandatului meu, chiar dacă este foarte scurt, de trei luni de zile, şi am solicitat prim-ministrului constituirea unui grup de lucru interministerial pentru combaterea şi eventual stoparea acestor cazuri de dopaj în ţară. I-am invitat pe cei de la Ministerul Sănătăţii, ANAD şi chiar şi Ministerul de Interne să ne fie parteneri în acest grup de lucru pentru a îmbunătăţi legislaţia şi cred că este momentul să impunem un număr minim de controale tuturor entităţilor care desfăşoară competiţii. Efortul statului prin ANAD trebuie să fie unul conjugat cu efortul celor care vor să-şi credibilizeze sportul, adică să suporte o parte din acest efort. Am putea de exemplu să ducem în zona infracţionalităţii consumul de substanţe interzise cu grad ridicat şi periculos asupra sănătăţii, pentru că din păcate am rămas printre ultimele ţării din Uniunea Europeană care nu am pus în zona infracţionalităţii aceste substanţe. Şi nu mă refer, atenţie, la acuzarea sau la penalizarea unor sportivi, ci a celor care produc, celor care oferă, celor care comercializează şi asistă sportivii. Aceste substanţe periculoase, steroizii, nu ajung întâmplător la sportiv, sunt adevărate reţele care le comercializează, le oferă, le distribuie şi aşa mai departe. Sunt lucruri concrete pe care ni le-am propus şi care se vor transforma fie în iniţiativă legislativă, fie în acţiune instituţională. AGERPRES: Modificare asta legislativă a mai fost o dată în Parlament, credeţi că există şanse să treacă? Ionuţ Stroe: De ce nu? În momentul de faţă va intra în dezbatere în Comisia juridică, are patru avize din partea unor comisii avizatoare. Noi o susţinem şi vom insista să fie adoptată, e absolut normal să se întâmple acest lucru. Mă interesează foarte mult a duce în zona infracţionalităţii tocmai acest lanţ de producere, distribuire, vânzare, oferire a acestor produse sportivilor pentru a le stopa. Măsuri de genul ăsta, care vin să sancţioneze, nu fac decât să vindece sau cel puţin să îi sperie pe cei care în momentul de faţă îşi fac de cap în această zonă. Suntem parte a Uniunii Europene, o legislaţie asemănătoare sau identică lor ar trebui să avem şi noi. Nu aş vrea să comentez situaţii din ţări vecine, dar este de notorietate faptul că atât bulgării, cât şi moldovenii au o adevărată industrie de producere a acestor substanţe interzise. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO   AGERPRES: Consideraţi că introducerea dopajului ca şi criteriu în stabilirea cuantumului finanţării federaţiilor, ar putea avea rezultate în acest sens, fenomenul s-ar diminua dacă federaţiile ar putea pierde bani în cazul în care există cazuri de dopaj? Ionuţ Stroe: Eu cred că este mai degrabă o decizie cu caracter intern, nu pot să acţionez din punct de vedere financiar, sau cel puţin eu ca ministru nu pot sancţiona un anume sport pentru simplu fapt că cei care administrează situaţia nu sunt în stare să gestioneze. Din punctul meu de vedere dacă conduci o federaţie cu sportivi dopaţi ai o problemă tu ca şi conducere. Eu ca stat, în urma unui management defectuos, nu mi-aş permite să tai banii pentru cazuri de genul ăsta. Mai degrabă mi-aş dori să văd iniţiativă din partea lor decât să condiţionez aceasta finanţare a sportului de absenţa acestor cazuri. Eu cred că dacă există din partea tuturor bunăvoinţa, lucrurile se pot rezolva înainte de a impune această regul㠑nu mai primiţi bani dacă există cazuri de dopaj'. Gândiţi-vă la sistemul românesc, care depinde în foarte mare măsură de banul public. Dacă ai mai aplica o astfel de măsură ai îngropa ramura sportivă, cel puţin pentru un an-doi. E adevărat însă că nu poţi aprecia cu aceeaşi măsură un sport ,o disciplină curată, cu una afectată de acest flagel. Dar haideţi să vină vindecarea din sens invers, dinspre ei către noi, să nu fiu eu cel care ia măsuri de coerciţie. AGERPRES: Există un vid legislativ în ceea ce priveşte omologarea sălilor de forţă unde din ce în ce mai des s-a dovedit că sunt mulţi consumatori de steroizi şi de substanţe de cu grad mare de risc. Cine consideraţi că ar trebui să le omologheze, să le controleze? Ionuţ Stroe: Din păcate, în momentul de faţă legislaţia românească target-ează în proporţie de peste 90% sportul de masă, legislaţia în ceea ce priveşte consumul de substanţe interzise. Aceste substanţe sunt folosite şi la scară largă de oameni care practică sportul ca activitate recreativă. Sălile de fitness sunt zonele unde oameni simpli apelează la aceste substanţe pentru rezultate imediate. Din punctul meu de vedere, dacă ne-am propus să îmbunătăţim legislaţia care reglementează sportul de performanţă, ar trebui să facem acelaşi lucru şi pentru sportul de masă. În mod evident, trecerea steroizilor, a producerii, a valorificării, în zona penală trebuie să îmbrace aceeaşi haină şi în acest caz. Poate mai puţin decât sportivii, care teoretic sunt asistaţi medical şi ar trebui să ştie că aceste substanţe le afectează sănătatea pe viaţă. Sunt cazuri de cancer, de malformaţii, de măriri de organe care îţi afectează la câţiva ani sănătatea. Deci, pe de o parte este vorba de interesul lor, de sănătate, de viaţa lor, şi pe de alta parte este vorba de modul în care sistemul de sănătate consumă bani cu aceşti oameni în urma îmbolnăvirilor şi aceste lucruri trebuie subliniate şi reglementate legal. Din punctul meu de vedere, nu am nicio problemă în a susţine generalizarea ariei de adresabilitate a acestei legislaţii şi la nivelul sportului recreativ. Acum, instituţiile care trebuie să se ocupă de autorizare, de omologare şi verificare pot fi multiple, nu putem să dăm exclusivităţii unora sau altora, dar evident că Federaţia Română de Culturism şi Fitness are competenţe în acest sens şi poate fi una dintre ele. Am gândit foarte bine şi îi vom invita inclusiv pe cei de la Federaţia Română de Culturism şi Fitness să contribuie la această lege. Ştiu că în momentul de faţă există o singură reglementare privind instruirea unui singur om din managementul acestor săli la un curs al ANAD de două-trei zile. Dar la modul efectiv, în săli, nu se întâmplă mare lucru, pentru că omul ăsta ar trebui să raporteze, să monitorizeze dacă se consumă sau nu aceste substanţe. Prea puţine, aproape spre zero sunt reclamaţiile din din zona sălilor de sport, dacă există substanţa dopante acolo. Şi din păcate, prezenţa lor este observată de toţi. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO   AGERPRES: Şi în acelaşi timp, sunt oferte peste tot, pe internet, pentru aceste substanţe ... Ionuţ Stroe: Peste tot sunt oferte, pe nimeni nu interesează de documente de conformitate, de calitatea acestor produse, poate şi Protecţia Consumatorului ar trebui să intervină în zona asta. Am văzut în Germania că există laboratoare zonale unde se testează toate produsele de la raft sau de pe internet în mod inopinant, dar până să ajungem acolo mai e mult de lucru. AGERPRES: Referitor la educaţie, consideraţi că este o problemă faptul că tinerii care ajung să consume aceste substanţe nu cunosc riscurile la care se supun? Ionuţ Stroe: Noi avem campanii pornite aici apropo de consum, dar sunt insuficiente. Dar până să ajungem la marele public, vă dau exemplu de sportivi. În momentul de faţă există în România 120 de medici specializaţi în medicină sportivă şi numărul este total insuficient. Pentru că medicina sportivă ar trebui să meargă mână mână cu sportul, pentru că la 120 de medici specializaţi în această disciplină, din punctul meu de vedere, aşteptările noastre legate de consiliere, informare, prevenire sunt minime. Pe de o parte, trebuie să încurajăm medicina sportivă, trebuie să existe oameni specializaţi care ştiu ce înseamnă să consumi şi care ştiu să multiplice aceste mesaje şi se sfătuiască sportivi. Trebuie să introducem cabinetele medicale care să funcţioneze pe lângă marile cluburi sportive, putem să introducem prin legislaţie o condiţie vizavi de funcţionare a anumitor cluburi, poate chiar săli de fitness, condiţia existenţei unui contract cu un medic de medicină sportivă sau un medic specializat, acestea sunt noţiuni elementare care îi privesc pe sportivi pentru a le transmite tuturor aceste informaţii elementare. Este elementar ca un tânăr să cunoască aceste lucruri şi să fie asistat. La nivelul sportului de masă este cu totul mult mai complex, pentru că cei care oferă aceste servicii ar trebui să fie primii care le afişează, care informează. Ar trebui să existe un contract pe care să îl semnezi în momentul în care mergi şi practici sport, care să conţină şi rubrici privind periculozitatea acestor substanţe dopante. Campanii publice evident că trebuie să avem pentru a completa aceste acţiuni instituţionale despre care am vorbit ceva mai devreme. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO   AGERPRES: În cazul Corona Braşov a existat un medic angajat ... Ionuţ Stroe: Corona Braşov este un club impresionant, am fost acolo şi am rămas impresionat de efortul financiar pe care îl fac autorităţile cu acest club, de numărul de discipline, de numărul mare de sportivi. Vorbeam despre lipsa medicilor specializaţi în medicină sportivă, acest medic care a dus aceste fete să fac acele proceduri interzise nu avea nici măcar rezidenţiatul. Ca să vă daţi seama cât de mult contează absenţa acestei specializări în rândul medicilor din România, dacă un club de talia Coronei Braşov apelează pentru a-şi asista din punct de vedere medical sportivii la un medic fără rezidenţiat. Echipa aflată pe locul doi în campionatul intern, o echipă cu potenţial enorm, de cupe europene, care trimitea trei sportive la lotul naţional feminin de handbal, funcţiona cu un medic fără rezidenţiat. Aceasta este situaţia în care am ajuns, 120 de medici de medicină sportivă deservesc întregul sistem de sport din România. Hai să băgăm acele contracte despre care vorbeam mai devreme, să vedeţi cum va creşte interesul tinerilor care se înscriu la medicină pentru această specializare, pentru că pe piaţă va fi o cerere enormă dacă dintr-odată vor apărea 3.000 de cluburi care vor solicita medici specializaţi pe medicină sportivă. Şi nu obligatoriu să ai un contract full-time, ci unul part-time de patru ore pe săptămână. Dar dacă tu ca medic vei avea contract cu 10 cluburi, veniturile vor fi substanţiale şi clar că va exista interes din partea studenţilor în a merge să facă medicină sportivă. AGERPRES: Cum consideraţi că ne poziţionăm în lupta împotriva dopajului, este una pierdută, sau avem şanse să ne revenim? Ionuţ Stroe: Nu, avem, avem şanse să ne revenim, atitudinea pe care o avem în momentul de faţă este cea corectă şi anume toleranţă zero faţă de acest flagel. Avem o acţiune guvernamentală, avem acţiune instituţională, există iniţiative pe care le-am avansat. Vreau să cred că avem ca parteneri în această luptă împotriva acestora substanţe pe toţi cei din sport şi cu siguranţă vom simţi acest lucru în viitor. Ba mai mult, la ultima întâlnire pe care am avut-o cu preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic am fost apreciaţi pentru efortul pe care îl facem în momentul de faţă apropo de iniţiativele legislative, de comitetul interministerial, lucruri pe care le-am adus la cunoştinţa CIO şi chiar ne-au rugat să insistăm în acest demers, pentru că putem fi un etalon de ţară pentru Europa, care, sub condiţia acestui angajament ferm de luptă împotriva dopajului, poate avea rezultate concrete. Sper să se vadă şi să confirmăm acest lucru în următorii ani, să diminuăm numărul de cazuri de dopaj în România. Deşi e evident că visez la momentul în care vom avea zero cazuri, dar până atunci mai e cale lungă. Suntem din punctul meu de vedere pe drumul cel bun, rămâne să confirmăm că ceea ce facem în momentul de faţă va avea rezultate concrete.AGERPRES (A-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, imagine: Cătălin Soci, reporter: Adrian Țone, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Anda Badea)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu