Mircea Beuran: O proporție semnificativa a cancerelor gastrointestinale poate fi prevenita printr-un stil de viața sanatos

Postat la: 19.06.2017 20:55

Experiența Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență București arată că o proporție semnificativă a pacienților cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicație a bolii, afirmă prof. univ. dr. Mircea Beuran.

a27b8208-1483-4e51-9215-4a7401047ed1

"Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecții chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calității vieții și a supraviețuirii reduse pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel național, tehnicile de prevenție și screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile de sănătate publică trebuie conduse în această direcție, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.)", susține medicul într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit acestuia, o proporție semnificativă a cancerele gastrointestinale poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos, iar screeningul este eficient în majoritatea acestor neoplazii atât pentru populația generală (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienți cu risc crescut de a dezvolta aceste boli.

"Se estimează că aproximativ 50% din îmbolnăvirile de cancer pot fi prevenite. Un studiu publicat în revista 'Lancet' în 2005 a identificat nouă factori de risc, care pot fi modificați, responsabili de 35% din decesele prin cancer la nivel global: fumatul, consumul de alcool, consumul scăzut de fructe și vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili și injecțiile contaminate din mediul spitalicesc", susține Mircea Beuran.

În opinia sa, screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat în populația generală, dat fiind că nicio metodă de screening nu a dovedit o diminuare a mortalității prin cancer esofagian în populația cu risc mediu de a dezvolta această boală.

Factorii de risc implicați în apariția cancerului esofagian sunt: prezența bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal.

"Cancerul gastric este una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar în țările cu incidență foarte mare a bolii (de exemplu, Japonia, Coreea, Venezuela, Chile). În Japonia, screeningul este recomandat la toată populația de peste 50 de ani, prin tranzitat baritat cu dublu contrast — anual, sau endoscopie digestivă la fiecare 2-3 ani. În Coreea, screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, prin endoscopie digestivă la fiecare 2 ani. În țările cu risc mediu de apariție a bolii, screeningul este recomandat în cadrul subgrupelor de pacienți cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasă, metaplazie intestinală, polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile", explică medicul.

Mircea Beuran spune că o analiză a 78 de pacienți cu cancer gastric, managerizați în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 18 luni, a evidențiat o vârstă medie pentru aceștia de 67,7 ą12,7 ani. 24 (30,8%) pacienți au prezentat stadiul IV de boală, 11 (14,1%) stadiul IIIA, 10 (12,8%) stadiul IIIB, 9 (11,5%) stadiul IIIC, (11,5%) stadiul IIA, 5 (6,4%) stadiul IB și 4 (5,1%) stadiul IA.

Potrivit profesorului, screeningul populației generale pentru cancer pancreatic nu și-a dovedit eficiența.

"Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice: cancerul pancreatic familial — definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic. Sindroame genetice asociate cu creșterea riscului de cancer pancreatic: cancer de sân sau ovar ereditar, sindrom Peutx-Jeghers, polipoza adenomatoasă familială, cancerul colorectal ereditar nonpolipozic — sindromul Lynch II, pancreatit ereditară, sindromul ataxie telangiectazie, sindromul Li-Fraumeni", adaugă el.

În acest caz, screeningul poate fi început la vârsta de 50 de ani sau cu 10-15 ani mai devreme față de vârsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic.

O analiză a 163 de pacienți cu cancer pancreatic, aflați la Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienți prezentau stadiul I de boală, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III și 40,4% stadiul IV. Intervenția chirurgicală cu viză radicală a putut fi efectuată la 48 dintre acești pacienți.

Totodată, hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecției cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular.

"Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populației generale și-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidența actuală arată că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel național se scade mortalitatea cauzată de această boală. Începând cu vârsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneză și clasificat în funcție de prezența factorilor de risc, în risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal", spune Beuran.

Potrivit acestuia, pacienții cu risc crescut sunt: istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos, sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal (polipoză adenomatoasă familială, cancer colorectal ereditar nonpolipozic), prezența unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani, două rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice vârstă, boală inflamatorie intestinală.

De asemenea, pacienții cu risc mediu beneficiază de screening începând cu vârsta de 50 de ani și până la vârsta de 75 de ani.

În acest caz, screeningul poate fi făcut astfel: colonoscopie la fiecare 10 ani, colonoscopie virtuală (prin Computer Tomografie) la fiecare 5 ani, testarea imuno-chimică a materiilor fecale, o singură probă pe an, testarea ADN-ului fecal, la fiecare 3 ani, testarea sângerărilor oculte în materiile fecale, trei probe anual, sigmoidoscopie anual plus testarea materiilor fecale cu unul din testele de mai sus.

"O analiză a 620 de pacienți cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de Urgență București pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienți s-au prezentat pentru o complicație a bolii. Acest subgrup de pacienți, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rată mai mare a complicațiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) și a mortalității la 30 de zile (3,6% versus 1,8%)", mai arată medicul.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Daniela Juncu)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu