Ion Cristoiu desființeaza Legea Defaimarii: 'E o insulta adusa romanilor'

Postat la: 15.03.2018 00:55

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Ion Cristoiu pe tema Legii Defăimării, un proiect controversat pe care liderul PSD Liviu Dragnea l-a lansat în dezbatere publică.

Evenimentul Zilei:

Ce înseamnă declarații antiromânești? În interviul de la România tv, Liviu Dragnea ne sugerează c-ar fi vorba de declarațiile unor europarlamentari români despre Legile Justiției.
Legile Justiției sînt produsul unui partid politic. Se identifică acestea cu românismul? De ce ar fi critica lor echivalentă unor declarații antiromânești?
PSD împărtășește teoria Statului paralel. Această teorie e susținută și în declarații în afara țării. Înseamnă că Monica Macovei, Cristian Preda să le acuze ca fiind antiromânești. „Prin aceste declarații e sabotată țara.” Cum e sabotată?
Se știe că la Uniunea Europeană europarlamentari din Opoziție fac declarații critice la adresa unor măsuri luate de guvernarea PSD-ALDE. Cum reușesc ele să saboteze ditamai țara?
Liviu Dragnea și propaganda PSD răspund că ele sînt luate în serios de oficialii UE, de cancelariile occidentale, de presa din Vest.
Păi dacă e așa, problema nu o reprezintă cei care spun minciuni peste hotare despre România, ci cei care le iau în serios.
Dacă sînt minciuni, de ce nu încearcă PSD, partid de guvernămînt, partid cu un grup europarlamentar puternic, să le contracareze prezentînd adevărul? N-ar fi mai bine dacă opera de sabotare a țării ar fi contracarată de PSD-ul patriotic prin activitate politico-diplomatică puternică, inteligentă decît prin inițierea unei legi a Defăimării, o lege care, votată, chiar că ar sabota România prin imaginea de țară întoarsă la delictul de opinie?
Legea defăimării e motivată prin necesitatea de a pune capăt „insultei aduse românilor”. Prin consecințele sale catastrofale, ea e însă o insultă adusă românilor! (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

După aproape două ore de urmărire a discursului anual al lui Putin privind starea naţiunii am avut impresia că am asistat la o conferinţă a lui Kim Jong-un pe tema doctrinei Juche. Degeaba îndemnau scribii de la RT „Ascultaţi-ne acum!“ în condiţiile în care mesajele nu le erau adresate nici SUA, nici UE şi nici NATO. De exemplu, jurnaliştii independenţi de la The Insider au demascat nouă minciuni din adresarea lui Putin despre previziuni demografice, problematica pensiilor precum şi costurile totale ale asistenţei medicale din Federaţia Rusă. Toate au trecut parcă pe neobservate.
Evident că presa internaţională a accentuat discursul militarist al liderului de la Kremlin, chiar dacă durata acestuia fusese de 37 minute, reprezentând doar 31,6% din întreaga adresare.
Timp de jumătate de oră, cu întreruperi de aplauze, Putin prezentase noile colecţii de arme de „neînvins“, unele „ultrasecrete“ şi aflate în etapa de testare sau dezvoltare. Aproape toate erau prezentate cu ajutorul unor filmuleţe grafice cu simulări de atacuri în urma cărora apărarea SUA şi a NATO ar fi neputincioasă în faţa unor „pixeli“ făcuţi în Paint de către un student în anul II la Politehnică.
De-ar fi să-i credem pe cuvânt, ruşii s-ar afla în posesia unor noi arme hipersonice, rachete de croazieră cu propulsie nucleară, noi rachete balistice intercontinentale, drone subacvatice, dar şi arme laser.
Desigur că adresarea ţarului a captat atenţia publicului rus, mai ales datorită aparatului de propagandă sofisticat care rostogolise rapid cuvintele acestuia până la Vladivostok şi înapoi. Nu care cumva să existe vreun dubiu în legătură cu ceea ce promite Kremlinul şi ceea ce realizează „liderul suprem“.
Bazându-se pe presupusele „frici“ ale Occidentului în raport cu potenţialul militar al Rusiei, strategii lui Putin speră să-i încurajeze şi mai mult pe concetăţenii lor să participe la mascarada „alegerilor prezidenţiale“ din 18 martie (devenită acum o simplă formalitate de investire a ţarului pe fotoliul de la Kremlin).
Exerciţiul retoric a reuşit doar parţial, dacă luăm în calcul impresiile culese la nivelul opiniei publice internaţionale. Semnalul a fost clar – nu trebuie să ne îndoim de statutul de superputere nucleară al Rusiei. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Economia germană nici că ar putea fi într-o formă mai bună în acest moment, în care cancelarul Angela Merkel îşi începe cel de-al patrulea mandat. Şomajul este aproape zero, preţurile acţiunilor sunt la maxime record, iar inflaţia este aproape inexistentă. Perspectivele de creştere sunt în continuare solide.
Institutul economic DIW şi-a majorat recent estimarea de creştere pentru 2018 la 2,4%, invocând măsurile de reducere a poverii financiare a gospodăriilor avute în vedere de guvernul de coaliţie al ţării. Proiecţia pe 2019 a fost de asemenea majorată la 1,9%.
Şi totuşi, mai multe ameninţări pândesc cea mai mare economie europeană. Pentru DIW, princi­pa­lul risc este reprezentat de ba­rie­rele comerciale deoarece econo­mia germană este orientată către exporturi, scrie Reuters.
Potrivit The New York Times, compromisurile politice care i-au permis Angelei Merkel să rămână la putere ar putea pune capăt boomului economiei germane. Merkel a fost forţată să cedeze în faţa cerinţelor partenerului de coaliţie al partidului său şi să fie de acord cu inversarea unor măsuri care din 2005 au stat la baza creşterii puternice a economiei ţării.
Merkel a făcut o serie de concesii despre care vocile critice spun că vor împinge Germania înapoi către o situaţie care se aseamănă mai mult cu cea din Franţa, cu reglementări care au sufocat spiritul întreprinzător şi creşterea.
„Coaliţia inversează toate reformele care au transformat Germania din bolnavul Europei în locomotive ale acesteia“, declară Holger Schmieding, economist-şef al Berenberg.
Optimismul companiilor a scăzut în ultimele luni după patru ani de creşteri aproape neîntrerupte, putând urma o reducere a expansiunii şi angajărilor realizate de acestea.
Un alt risc care ar putea frâna creşterea economiei germane este legat de Brexit.
În cadrul unui interviu acordat DW, Hans-Werner Sinn, un important economist german, arată că Brexitul va avea un impact major asupra economiei germane. Până de curând, arată acesta, Marea Britanie a fost a treia mare piaţă de export a Germaniei şi este important pentru Germania să-şi poată comercializa în continuare bunurile în această ţară. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

După aproape şase luni de negocieri pentru formarea noului guvern de la Berlin, Angela Merkel a fost, în fine, realeasă de deputaţii din Bundestag cancelară a Germaniei pentru un al 4-lea mandat. Ce o aşteaptă pe Merkel acum, ce priorităţi şi-a fixat?
Cum notează mai mulţi observatori, Angela Merkel nu are pentru moment o agendă clară. Nu se prevede decât un seminar guvernamental în cursul căruia fiecare din cei 15 miniştri este aşteptat să-şi prezinte propria foaie de parcurs. Nici vorbă însă despre prezentarea vreunui program de reforme pentru următoarele o sută de zile, aşa cum o cereau aleşii din opoziţie.
Corespondentul Le Monde la Berlin crede că această absenţă de agendă clar definită se datorează «lipsei de concertări, de coordonare între CDU – partidul creştin-democrat al cancelarei Merkel – şi aliaţii ei din marea coaliţie - CSU şi mai ales SPD – social-democraţi. Fiecare dintre aceştia este preocupat mai întâi de toate de propriile sale priorităţi partizane şi după aceeea de coerenţa acţiunii guvernamentale».
Editorialistul ziarului de seară francez este de părere că «sfidările care o aşteaptă pe «Merkel 4» sunt cel puţin la fel de mari precum cele din anii precedenţi. Cert, moneda unică euro nu mai este în pericol ca în 2009. Mediul internaţional este însă mai ostil ca niciodată : regimurile autoritare din ţări precum China, Rusia şi Turcia se întăresc şi mai mult iar un război comercial cu SUA nu este de exclus. Germania va trebuie deci să se adapteze unei lumi mai protecţioniste şi va trebuie să-şi mărească bugetul militar. In acest context, cancelara nu are altă soluţie decât să se sprijine pe Franţa. In fruntea unui guvern care şi-a fixat ca prioritate «relansarea Europei» şi cu un partener eurofil precum francezul Emmanuel Macron, Angela Merkel nu mai poate tergiversa. Este în interesul ei dar şi al Uniunii europene. Pentru cancelară, e vorba să nu-şi rateze ieşirea de pe scena politică» conchide Le Monde. (Mai multe detalii AICI)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu