ICCJ recidiveaza: Judecatorii Instantei Supreme sfideaza din nou Constitutia

Postat la: 14.01.2019 17:15

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni întreruperea judecării în mai multe dosare importante pentru ca Secţiile Unite să stabilească dacă este necesară schimbarea jurisprudenţei în legătură cu repartizarea dosarelor la completurile de 5 judecători. Anunţul a fost făcut de Iulian Dragomir, preşedintele unuia dintre completurile de 5, având în vedere o decizie a CSM din luna decembrie 2018. Simpla punere în discuţie a chestiunii reprezintă deja o sfidare la adresa Constituţiei, CCR şi CSM stabilind deja definitiv care este procedura de urmat.

În luna noiembrie, prin decizia 685/2018, Curtea Constituţională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament  și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004.

CITEȘTE ȘI: Ştii cum să te hidratezi corect iarna? Ce lichide sunt recomandate

Pe 29 noiembrie 2018, CCR a publicat motivarea deciziei 685/2018, care oferea în detaliu soluţia pentru intrarea ÎCCJ în legalitate în ceea ce priveşte completurile de 5 judecători.

"Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorți a tuturor celor cinci membri ai acestora și nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/secțiilor respective. În egală măsură, dată fiind conduita sancționabilă sub aspect constituțional a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanții cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcționare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii — Secția pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituționale și legale [art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, precum și art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligația de a identifica soluțiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată și de a asigura punerea lor în aplicare", se arată în motivarea CCR.

După publicarea motivării CCR, Secţia pentru judecători a CSM s-a conformat şi a stabilit, prin hotărârea nr. 1367/2018, procedura de tragere la sorţi a completurilor de 5 judecători. Ulterior, în data de 19 decembrie, tot în aplicarea deciziei 685/2018 a CCR, Secţia pentru judecători a CSM a hotărât: "Dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 decembrie 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate în anul 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1367/2018, vor fi judecate de aceste completuri."

Judecătorii din CSM nu au făcut decât să respecte decizia CCR şi să ofere o soluţie în acord cu Legea 304/2004 şi cu articolul 354 din Codul de Procedură Penală. Alin. (2) al art. 354 CPP prevede: "Completul de judecată trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor." În înţelesul articolului de lege, neînceperea dezbaterilor până la finalul anului nu este de natură să genereze o imposibilitate de asigurare a continuităţii completului, deci nu poate justifica "pasarea" dosarului la un complet dintre cele desemnate prin tragere la sorţi pentru noul an.

CITEȘTE ȘI: Protejează sănătatea fizică și psihică – Motive să mănânci ciocolată neagră în fiecare zi

În ciuda acestei realităţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a dezvoltat o jurisprundenţă în sfidarea legii, astfel că toate dosarele care până la finalul anului nu aveau administrate probe erau preluate de completurile din anul următor. Chestiunea ar fi rămas una de domeniul trecutului, un trecut în care unele instituţii s-au considerat stat în stat şi şi-au arogat competenţe de legiuitor, dacă această "jurisprudenţă" nu ar fi fost invocată luni, 14 ianuarie, de judecătorul Iulian Dragomir.

"Niciun act administrativ nu poate înlătura sau limita acțiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată și aplicată în deplină concordanță cu conținutul său normativ", se mai arată în decizia 685/2018 a CCR. Cu toate acestea, persistă argumentele potrivit cărora un regulament sau o practică generalizată ar putea contrazice legea sau deciziile CCR. În concluzie, punerea în discuţie a unei contradicţii între "jurisprudenţa" ÎCCJ şi hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM (cerută de CCR printr-o decizie "definitivă şi general obligatorie) nu poate echivala decât cu o tentativă de sfidare a Constituţiei, incadrabilă inevitabil ca abatere disciplinară.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu