Florentin Scalețchi: DISOLUTIA STATULUI DE DREPT

Postat la: 18.07.2017 13:40

  Ce este de fapt Statul de Drept ? Este indubitabil, acel Stat unde legile dintr-o ţară, începând cu Constituţia – care se vrea legea legilor- guvernează ţara şi nu altfel, în nici un caz, nu poate fi un stat de drept, acela care este la dispoziţia diverşilor indivizi ajunşi vremelnic la butoanele puterii şi nici în slujba unora, precum a fost Băsescu Traian, care timp de 10 ani, cât a fost Preşedinte al statului Român, a transformat statul de drept ( cum de altfel l-a clasificat dupa propriile declaraţii, la final de două mandate), în stat de tip,, MAFIOT ” şi cu atât mai mult, nu la dispoziţia unui dictator bolnav de putere şi nebun cum a fost Ceauşescu, în perioada regimului comunist, care să acapareze statul şi să dispună de viaţa şi de moartea membrilor comunităţii, în timp ce pretindea printr-o propagandă deşănţată că o conduce, luând decizii după bunul plac sau după cum îl duce propria capacitate intelectuală, de cele mai multe ori foarte limitată. Azi, când scriu acest articol, văd cum, foarte mulţi conaţionali beneficiari ai unor posturi de răspundere în statul de drept, întreprind tot felul de acţiuni, în afara legilor acestei ţări, care chiar dacă sunt bune sau rele, ele trebuie respectate în Statul de Drept, până la o eventuală modificare. Pentru toţi dintre noi, Constituţia ar trebui să reprezinte şi să fundamenteze, coordonatele după care ea reprezintă pentru noi esenţa existenţei în societate, cu atât mai mult cu cât toate Constituţiile democrate ale lumii sunt o replică elaborată a Declaraţiei Universale a drepturilor Omului, semnată la 10 Dec 1948. Totuşi cu toate cerinţele peremtorii ale Constituţiei, în România, culmea neruşinării sunt o grămadă de indivizi cu funcţii importante, care se cred mai presus de lege, deşi în art. 16 alin. 2 al Constituţiei României din 2003 scrie, cu litere mari de-o şchioapă că ,, nimeni nu e mai presus de lege ”. În nici o ţară din lume, nu se apelează atât de mult la o instituţie, care ar trebui în mod normal să fie una mai mult discretă şi la care să se apeleze doar în mod excepţional şi nicidecum una de-a dreptul consumată, aşa cum este Curtea Constituţională a României. Toţi apelează la ea ca să-şi rezolve, ori problemele personale, ori rumorile de moment, dar de cele mai multe ori, se foloseşte CCR, pentru a se întârzia o decizie sau pentru a nu se pune în aplicare o lege, care nu este pe placul unor politicieni, care au uitat de fapt pentru ce au fost aleşi de popor. ŞI MAI GRAV MI SE PARE CĂ CELE TREI PUTERI statuate în România, Puterea legislativă, Puterea executivă şi Puterea judecătorească, acţionează haotic şi independent şi fără un control serios, nu se respectă reciproc, ba chiar sunt într-o dispusa permanentă. Îi auzim vorbind, pe toţi politicienii noştri, pe toţi deontologii, pe aproape toţi jurnaliştii, pe aşa zişii permanenţi formatori de opinie, despre Parlament, ca fiind cea mai democratică instituţie a statului şi în acelaşi timp reprezentativă, atâta timp cât ea este rezultatul unor alegeri libere, democratice şi pluripatidice, numai că atunci când vine vorba de sondaje de opinie, Parlamentul, grav totuşi că ele există la sondajele de opinie privind încrederea populaţiei în el, iese invariabil pe ultimul loc, nefiind respectată de nici una din celelalte două puteri, puteri care paradoxal există şi sunt ,,controlate” prin intermediul Parlamentului, prin indulgenţa lui, prin lipsa de reacţie a lui, prin indolenţa lui, prin nemotivarea lui, printr-o perversă şi de ce nu printr-o lipsă de reacţie şi atitudine fermă neindulgentă la derapaje. Altfel, Statul de Drept devine pe zi ce trece, dar din nefericire, un Stat nedrept… Va urma. Prof. Univ. Dr. Florentin Scaleţchi

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu