Analist politic, dupa discursul lui Kovesi: 'USA is back in business'

Postat la: 15.02.2018 01:15

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a consultantului politic Cozmin Gușă pe tema conferinței de presă susținute de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și a semnificațiilor pe care le ascunde.

realitatea.net:

”Kovesi a făcut un lucru normal, cu o oarecare întârziere a apariției publice. Normalul și evoluțiile cu precizie pot însemna mult în realitatea cotidiană în care se minte enorm. Într-un fel sau altul, a emis un strigăt de genul 'La luptă, băieți!'. Asta înseamnă că cei care se simt vizați de acest îndemn nu mai pot să nu se sesizeze. Toți timizii sau prudenții sau cei care-și văd doar de interesul propriu sunt datori să iasă”, explică Gușă.
Am mai înțeles că ”USA is back in business” - SUA au revenit într-o formulă clară într-un joc intern, subliniază consultantul politic, arătând că ”DNA a putut avea această activitate de la stânga la dreapta, de la apropiați ai președinților până la prim-miniștri în funcție tocmai pentru că partenerul strategic a sprijinit, formal sau informal, activitatea Direcției și a sprijinit-o, formal sau informal, pe Laura Codruța Kovesi”.(Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Preşedintele PSD Vrancea, Marian Oprişan, a afirmat miercuri, la finalul Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD, că la Congresul extraordinar din martie social-democraţii vor să lanseze un apel către toată România prin care să anunţe „un proiect de ţară pe 25 de ani”. El a mai afirmat că Liviu Dragnea nu are nevoie de o reconfirmare în funcţia de preşedinte, deoarece asta se face doar la finalul mandatului.
“La acest Congres vrem să lansăm un apel către toate forţele politice din România, către toate organizaţiile non-guvernamentale, către toate structurile şi din opoziţie, şi de la putere, către cetăţenii României, pentru că este necesar să prezentăm un proiect de ţară pe termen lung. Pe termen lung înseamnă 25 de ani. Adică, vom prezenta ţării un proiect în care, pe fiecare domeniu de activitate vom stabili care sunt priorităţile naţionale. După ce vom stabili pe fiecare domeniu de activitate priorităţile naţionale şi de ce au nevoie românii în următorii 25 de ani, vrem să supunem dezbaterii publice această ofertă, în aşa fel încât, ulterior, să o transformăm în lege. Motiv pentru care toate guvernele ţării, timp de 25 de ani, să respecte interesele stabilite de români”, a afirmat Marian Oprişan. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Din păcate, foarte multe reacţii sunt de nemulţumire la adresa acestei evoluţii, şi pe bună dreptate. Oamenii nu văd în jurul lor prosperitatea care ar trebui să fie indicată de aceste evoluţii excepţionale ale parametrilor macroeconomici. Nu este puţin pentru o economie să crească cu 7% şi este foarte probabil ca România să fi ajuns anul trecut la un nivel al PIB-ului în euro mai mare decât al Cehiei sau al Portugaliei.
De unde vine însă această nemulţumire? O privire asupra utilizării veniturilor suplimentare la buget create de această creştere economică este edificatoare. Astfel, creşterea PIB nominal de la 760 de miliarde de lei la 850 de miliarde de lei a adus o majorare a veniturilor bugetare de la 224 miliarde de lei la 252 miliarde de lei, deci cu 28 miliarde de lei.
Aceasta înseamnă 6 mld. euro. Este foarte bine, nu, să ai un plus de 6 mld. euro la buget! Dar ce s-a făcut cu aceşti bani suplimentari? Din cele 6 miliarde de euro venituri suplimentare, 2,5 miliarde de euro au mers la creşterea salariilor bugetarilor, 2,5 miliarde de euro la creşterea pensiilor şi restul de un miliard de euro în alte direcţii.
Cheltuielile de capital (investiţiile) au fost de 19 mld. lei în 2017, faţă de cele 28 miliarde de lei estimate în buget.
Cum să explici cuiva raţional faptul că într-un an cu creştere economică excepţională construcţiile să scadă cu 5%, aşa cum s-a raportat tot ieri?
Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, spune că, în cele din urmă, în PIB construcţiile vor avea o evoluţie pozitivă, bazată pe comportamentul persoanelor fizice, care este cuprins în PIB, dar nu şi în măsurarea evoluţiei anuale a sectorului construcţiilor de către INS, bazată pe cifra de afaceri a companiilor de profil.
Dar asta este o salvare? Când ai la dispoziţie 6 miliarde de euro în plus la buget, an la an, să te bazezi pentru investiţii pe construcţia şi modernizarea de case din mediul rural?
În ritmul acesta, oricât ar creşte produsul intern brut în România, nu va folosi la nimic. (Mai multe detalii AICI)

Hotnews:

(...) In timp ce Romania discuta despre potential, Ungaria actioneaza, vizand si gazele din Marea Neagra. Primul pas a fost facut in vara anului trecut, cand a luat decizia ca BRUA (conducta Bulgaria- Romania-Ungaria-Austria) sa se opreasca pe teritoriul sau. Practic, a decis sa nu extinda conducta pana in Austria, asa cum era proiectul initial, ci sa se opreasca in Ungaria, gazele urmand sa fie redirectionate pe alte rute, catre Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia. Pentru Romania a fost o lovitura, deoarece conducta pana in Austria ar fi insemnat si diversificarea surselor de gaze, nu doar exportul gazelor din Marea Neagra, in conditiile in care la Viena este dezvoltat deja un hub de gaze. Un aspect important de mentionat este ca Transgaz a semnat contractul prin care a primit finantarea de 179,4 de milioane de euro de la UE pentru sectiunea romaneasca a BRUA la Budapesta, nu la Bucuresti. Ceremonia de semnare a avut loc pe 9 septembrie 2016, la Budapesta.
De retinut insa ca Ungaria s-a angajat totusi in septembrie 2017 sa continue proiectul BRUA spre Austria. Astfel, intr-o reuniune de la Bucuresti a tarilor din regiune plus Comisia Europeana, reprezentantul guvernului maghiar s-a angajat sa continue conducta BRUA pana in Austria la capacitatea maxima (4,4 miliarde metri cubi). Altfel spus, Guvernul maghiar a contrazis in septembrie 2017, intr-un document oficial, o decizie a operatorului maghiar din vara. Ramane de vazut daca presiunile Romaniei, Austriei si Comisiei Europene asupra Ungariei pentru continuarea proiectului BRUA pana in Austria vor da rezultate, sau Ungaria va continua sa sfideze Bruxelles-ul si vecinii.
Acum, Ungaria anunta cu pompa ca isi face planuri cu gazele din Marea Neagra. "Partea romana s-a angajat sa construiasca, pana in 2020, compresoarele cu ajutorul carora se vor putea livra catre Ungaria, 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual, respectiv, ca pana in 2022 sa extinda capacitatea, astfel incat partea maghiara sa poata achizitiona 4,4 miliarde de metri cub de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil si OMV", a declarat saptamana trecuta ministrul ungar de externe. Imediat, ministerul roman de Externe l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe. "Conform reglementarilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicatie exclusiva pentru o anume destinatie sau o anume tara", arata Ministerul roman de Externe intr-un comunicat de presa. (Mai multe detalii AICI)

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu