Alegeri prezidențiale - Klaus Iohannis, de la atacul constant la PSD, pana la lipsa de reacție in unele situații. Ce il recomanda dupa 5 ani de mandat

Postat la: 12.10.2019 07:16

Considerat candidatul cu cele mai mari șanse, Klaus Iohannis vrea un nou mandat de președinte. Agenția MEDIAFAX și Gandul.info vă prezintă activitatea prezidențiabilului PNL, de la atacul constant la PSD, la modificarea legilor justiției, până la lipsa de reacție în unele situații.

Klaus Iohannis, politician român și fost profesor de fizică, a fost primar al orașului Sibiu și a câștigat toate alegerile la care a participat până acum. El a câștigat un mandat la Cotroceni pe 16 noiembrie 2014, iar de la 21 decembrie a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.

În 2009, când se lupta să obțină funcția de premier, Klaus Iohannis susținea că nu este dispus să folosească o posibilă creștere de popularitate pentru a candida la Președinția României, fiind o variantă posibilă, însă pe care nu o agrează.

În decembrie 2015, la un an de mandat, președintele Klaus Iohannis susținea că în 2016 „România educată” trebuie să devină un proiect de țară. Astfel, șeful statului a lansat proiectul „România educată”, dar abia în luna decembrie a anului trecut, după aproape patru ani de mandat la Palatul Cotroceni.

Acțiunile pentru stoparea modificării legislației în domeniul justiției

În cei cinci ani de mandat, Klaus Iohannis a atacat constant modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale de către PSD, inclusiv OUG 13 privind grațierea.

Marcel Ciolacu dă cărțile pe față: Sfârșitul PSD a fost adus de decizia lui Liviu Dragnea din 2017

În ianuarie 2017, șeful statului a participat la o ședință de Guvern, alături de premierul de atunci Sorin Grindeanu, la care a vorbit despre „cei doi elefanți din cameră” și anume ordonanța de grațiere și modificarea Codurilor penale.

„Sunt doi elefanti in camera și nimeni nu vorbeste despre ei: Ordonanța de grațiere și cea de modificare a Codurilor penale. Evident că și despre ele am discutat cu premierul de dimineața, mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern. El mi-a spus că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste chestiuni. Subliniez și sper să fiu în asentimentul premierului, s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio ședință de Guvern”, afirmat președintele Iohannis la acea vreme.

Trei săptămâni mai târziu, Guvernul PSD a dat OUG 13 privind grațierea, act normativ abrogatămai târziu, pe fondul unei revolte a românilor și a protestelor masive și numeroase.

Iohannis susținea atunci că „reforma sistemului judiciar nu se poate face împotriva acestuia”, iar modificările aduse legilor justiției sunt „la prea mare viteză”.

De asemenea, de-a lungul a celor aproape trei ani de guvernare PSD, Iohannis a atacat aproape toate proiectele Parlamentului care vizau modificarea legilor Justiției și a Codurilor penale.

Tudor Chirilă îi JIGNEȘTE pe români, după ce Viorica Dăncilă a fost demisă: 'Este, în marea lui majoritate, NEEDUCAT și uită repede'

Similitudini între campanii, 2014 vs. 2019

Promisiunile șefului statului din campania electorală pentru a obține primul mandat la Cotroceni sunt asemănătoare cu cele din pre-campanie alegerilor prezidențiale din luna noiembrie a acestui an.

Președintele României declara în 2014, înainte de a fi ales în funcție, că va milita pentru păstrarea și întărirea parteneriatului cu SUA. Totodată, acesta spunea că va garanta direcția spre Vest a României și independența justiției.

O altă promisiune a lui Klaus Iohannis viza creșterea bugetului în domeniul Apărării, fapt ce s-a concretizat în timpul mandatului său, prin acordarea a 2% din PIB Ministerului Apărării.

Tot în perioada campaniei pentru prezidențialele din 2014, Klaus Iohannis spunea că este necesară o reformă a sistemului educațional: „Este nevoie de un plan pentru educație pe o sută de ani”, sublinia șeful statului.

În septembrie 2014, înaintea scrutinului, Președintele României afirma ferm că nu va grația politicienii corupți.

Ideile lui Klaus Iohannis despre reformă și stat

Programul de guvernare al lui Klaus Iohannis prezentat în septembrie 2014 se intitula „România lucrului bine făcut”.

Documentul avea 78 de pagini și era împărțit în două capitole mari: ”Un proiect pentru viitorii 10 ani – România lucrului bine făcut” și „11 teme majore de dezbatere și consens național”.

Klaus Iohannis vorbea atunci despre independența justiției, statul de drept, parteneriatul strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană, dar și despre educație, sănătate și sistemul de pensii. De asemenea, el a abordat și temele privind continuarea procesului de revizuire a Constituției, descentralizare și regionalizare, cât și reformarea sistemului electoral și de finanțare a formațiunilor politice.

Trei cărți publicate pe parcursul mandatului

Klaus Iohannis a publicat trei cărți în cei cinci ani de mandat la Cotroceni. Primul volum, numit „Pas cu pas”, a fost lansat în septembrie 2014, în prima zi de campanie electorală.

Cea de-a doua carte scrisă de Iohannis a fost lansată în aprilie 2015 și se intitulează „Primul pas”, fiind o continuare a volumului „Pas cu pas”.

Ultimul volum al șefului statului, numit „EU.RO-un dialog deschis despre Europa”, a fost lansat în luna aprilie a acestui an. Lansarea a avut loc la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Cartea este un ghid care prezintă sinteza istoriei UE și principalele provocări pe care le înfruntă. Totodată, volumul prezintă beneficiile pe care le are România în contextul apartenenței la proiectul comunitar.

Lipsa de reacție, un reproș la adresa lui Iohannis

Klaus Iohannis a fost acuzat în nenumărate rânduri de lipsă de reacție în mai multe situații sau reacții întârziate. Cel mai recent exemplu este cazul Caracal. Viorica Dăncilă i-a reproșat șefului statului că a convocat CSAT prea târziu, pe acest subiect.

De asemenea, social-democrații au acuzat că președintele Iohannis și-a amintit de tragedia din Caracal după aproape trei luni de la întâmplare, cerând demisia șefului DIICOT Felix Bănilă, pe care acesta și-a dat-o.

Și în era Dragnea au fost nenumărate reproșuri și atacuri la adresa șefului statului. De exemplu, în luna mai a anului 2016, fostul lider al PSD spunea că președintele Klaus Iohannis nu reacționează la amenințările președintelui rus Vladimir Putin, care susținea că România și Polonia ar putea fi în raza de acțiuni a rachetelor rusești, deoarece găzduiesc elemente ale scutului anti-rachetă.

De la „România lucrului bine făcut” la „Pentru o Românie normală”

Iohannis a avut un singur mesaj principal, în campania pentru alegerile din 2014, concentrat în sloganul „România lucrului bine făcut”. Acest slogan a pus accentul pe marcarea diferenței între Iohannis și contracandidații săi, făcând implicit trimitere la originea sa de sas și la mitul conturat în România privind lucrurile nemțești, care ar fi „bine făcute”.

Pe de altă parte, actualul șef al statului a avut și un mesaj secundar, redat de sloganul „Lege, nu hoție. Fapte, nu vorbărie”. Acesta este un tip de slogan care include un beneficiu pentru alegători, beneficiu care ar consta în respectarea legii și abolirea hoției, în paralel cu renunțarea la vorbărie și trecerea la fapte.

Pentru campania din acest an sloganul este „Pentru o Românie Normală” și se axează pe un mesaj legat de cum ar trebui românii să trăiască în propria țară. În mai multe rânduri, Klaus Iohannis a vorbit în discursurile sale, la evenimentele organizate de PNL, partidul care îi susține candidatura pentru un nou mandat la Cotroceni, despre „România normală”, și anume o țară în care guvernarea este una ordonată și responsabilă, în care românii au încredere în instituțiile statului, un nivel de trai decent.

„România normală” este totodată una în care tinerilor le sunt create posibilitățile și condițiile necesare pentru a se dezvolta în propria țară, pentru a împiedica „exodul creierelor” în străinătate. Prin urmare, normalitatea înseamnă o Românie educată, în care reforma în domeniu motivează tinerii românii să se întoarcă în țară.

Sloganul include și ideea unei Românii în care serviciile medicale sunt aproape de standardele europene și să se centreze pe pacient. „România normală” implică și o administrație în care să fie oameni competenți și o legislație care încurajează și stimulează antreprenoriatul, nu una care îl inhibă. Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea construirii autostrăzilor în România. De asemenea, într-o „Românie normală”, inovarea tehnologică trebuie să fie o prioritate pentru ca econmia și societatea să se poată dezvolta.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Președintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în țară la prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în același interval orar.

Cât despre votul în secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu